portocal sm [At: CR (1833), 80²/28 / V: (îrg) ~ă sf (reg) ~tuc~ / Pl: ~i / E: drr portocală cf ngr πορτοκαλλιά] Pom fructifer mediteranean și subtropical, cu frunze persistente, cu flori albe și parfumate, cu fructe sferice, galbene-roșietice, comestibile Si: (îrg) naramz, (înv) oranz, (reg) năranci (Citrus aurantium).

PORTOCAL, portocali, s. m. Arbust fructifer din regiunea mediteraneană, cu frunzele totdeauna verzi, cu florile albe și parfumate și cu fructele aromate și hrănitoare (Citrus Aurantium). Briza răcorită aduce dintre insule mireasma acrișoară a portocalului. TUDORAN, P. 337. Portocalul din grădină Tot omătul lui de floare, Cînd te dai de el aproape, Ți-l aruncă la picioare. ANGHEL, P. 188. – Variantă: portocală (BART, S. M. 47, EMINESCU, O. IV 179, ALECSANDRI, T. 1687) s. f.

PORTOCAL ~i m. Pom fructifer exotic, cu frunze rezistente, cu flori albe parfumate și cu fructe mari globulare, de culoare galbenă-roșcată, aromate. /Din portocală

portocal m. arbore totdeauna verde ce face portocale: din florile sale se fac infuziuni și floarea-i distilată dă o apă excelentă spre a calma nervii (Citrus aurantium). [Gr. mod. PORTOCÁLI (din it. portogallo)].

portocál m., pl. lĭ (d. portocală). Pomu care produce portocale (citrus aurantium). – Portocalu e originar din Asia, crește în țările calde, maĭ ales în prejuru Mediteraneĭ, și rămîne tot-de-a-una verde. Florile, fructele și frunzele luĭ, precum și esența scoasă din ele, se întrebuințează în medicină și industrie. Infuziunea din florile luĭ liniștește nerviĭ.

portocală² sf vz portocal

PORTOCALĂ¹ s. f. v. portocal.

portocal s. m., pl. portocali

portocal s. m., pl. portocali

portocal s. m., pl. portocali

PORTOCAL s. (BOT.; Citrus aurantium) (înv. și reg.) naramz, (reg.) noroancă, oranz.

PORTOCAL s. (BOT.; Citrus aurantium) (înv. și reg.) naramz, (reg.) noroancă, oranz.

portocal (portocali), s. m. – Naramz. – Mr. purdicale, purtucală, megl. purtucală. Ngr. πορτοϰάλλι (Tiktin; Ronzevalle 60; Gáldi 234), cf. tc., bg. portokal, alb. portokaljë, calabr. portugallu. – Der. portocală, s. f. (naramză); portocaliu, adj. (de culoarea portocalei).

PORTOCÁL (< portocală) s. m. Pom fructifer din familia rutaceelor, originar din Asia, înalt de 2-4 m, cu frunze persistente, cu flori albe parfumate și cu fructe sferice galben-roșietice, comestibile (Citrus auruntium). Adus în Europa în timpul cruciadelor, a fost introdus în cultură mai ales în zona mediteraneană, dar și în alte regiuni cu climă subtropicală (ex. California).

Citrus aurantium L., « Portocal ». Specie care înflorește în mai-iul. Flori plăcut mirositoare, mici, albe, stelate (caliciul cu 5 lobi, corolă cu cca 8 petale, cca 25 stamine), în raceme terminale. Fructe oranj, sferice, comestibile. Frunze ovate, întregi, lucioase, persistente, cu pețiolul aripat, articulat. Arbore (cca 1-10 m înălțime) cu tulpină netedă, cîteodată ramificată de la bază, scoarță brună-verzuie (Pl. 22, fig. 126).

PONCIRUS Rafir, PORTOCAL AMAR, fam. Rutaceae. Gen cu o singură specie: P. trifoliata (L.) Rafir, originară din China și Japonia. Înflorește primăvara înaintea frunzelor. Flori albe, mari, parfumate, pe tipul 5 (stamine libere), solitare sau în perechi în axa frunzei. Frunze trifoliate pe lujeri verzi, pețioli cu aripi. Tufă glabră, cca 3 m înălțime, stufoasă, spini lungi de cca 3 cm. Fructe aurii, pubescente, cărnoase, necomestibile.