opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLEȘUVIRE s. f. Acțiunea de a pleșuvi și rezultatul ei; pleșuvit.[1] – V. pleșuvi.

  1. Pleșuvit este adjectiv, nu are sensuri de substantiv. — gall

pleșuvire sf [At: PISCUPESCU, O. 155/14 / V: (înv) ~ugire / Pl: ~ri / E: pleșuvi] (Rar) Pierdere a părului de pe cap în urma unei boli Si: chelire.

PLEȘUVIRE s. f. Acțiunea de a pleșuvi și rezultatul ei; pleșuvit. – V. pleșuvi.

PLEȘUVIRE, pleșuviri, s. f. Acțiunea de a (s e) pleșuvi; chelire.

PLEȘUVI, pleșuvesc, vb. IV. 1. Intranz. A cheli. 2. Refl. (Despre munți, dealuri, soluri etc.) A rămâne fără vegetație. – Din pleșuv.

PLEȘUVI, pleșuvesc, vb. IV. 1. Intranz. A cheli. 2. Refl. (Despre munți, dealuri, soluri etc.) A rămâne fără vegetație. – Din pleșuv.

pleșugi v vz pleșuvi

pleșugire sf vz pleșuvire

pleșuvi [At: LB / V: (reg) ~ugi / Pzi: ~vesc / E: pleșuv] 1 vi (D. oameni) A rămâne fără păr1 pe cap Si: a cheli. 2 vi (D. capul, creștetul etc. oamenilor) A rămâne fără păr1 Si: a cheli, (înv) a pleși (2). 3 vr (D. păr) A cădea lăsând capul chel. 4 vr (Pan; d. munți, dealuri, soluri etc.) A rămâne fără vegetație. 5 vr (D. munți, soluri, dealuri) A deveni sterp, uscat.

PLEȘUGI vb. IV v. pleșuvi.

PLEȘUVI, pleșuvesc, vb. IV. 1. Intranz. A rămîne fără păr pe cap, a deveni pleșuv; a cheli. Ce? ai pleșuvit? NEGRUZZI, S. I 68. 2. Refl. A fi lipsit de vegetație. [Coasta] se pleșuvește și se schimbă în lanuri de grîu și de porumb. REBREANU, I. 51. – Variantă: pleșugi vb. IV.

PLEȘUGI vb. IV. v. pleșuvi.

A SE PLEȘUVI pers. 3 se ~ește intranz. (despre terenuri) A rămâne fără vegetație; a se dezgoli de verdeață. /Din pleșuv

A PLEȘUVI ~esc intranz. (mai ales despre bărbați) A deveni pleșuv; a pierde părul de pe cap; a cheli. /Din pleșuv

pleșuvì v. a deveni pleșuv.

pleșuvésc v. intr. (d. pleșuv saŭ vsl. *plĭešiviti, nsl. plešiviti). Chelesc, devin pleșuv.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pleșuvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pleșuvesc, 3 sg. pleșuvește, imperf. 1 pleșuveam; conj. prez. 1 sg. să pleșuvesc, 3 să pleșuvească

pleșuvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pleșuvesc, imperf. 3 sg. pleșuvea; conj. prez. 3 să pleșuvească

pleșuvi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pleșuvesc, imperf. 3 sg. pleșuvea; conj. prez. 3 sg. și pl. pleșuvească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLEȘUVI vb. v. cheli.

PLEȘUVI vb. (MED.) a cheli, (reg.) a chelboși, (înv.) a pleși.

Intrare: pleșuvire
pleșuvire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleșuvire
  • pleșuvirea
plural
  • pleșuviri
  • pleșuvirile
genitiv-dativ singular
  • pleșuviri
  • pleșuvirii
plural
  • pleșuviri
  • pleșuvirilor
vocativ singular —
plural —
pleșugire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleșugire
  • pleșugirea
plural
  • pleșugiri
  • pleșugirile
genitiv-dativ singular
  • pleșugiri
  • pleșugirii
plural
  • pleșugiri
  • pleșugirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: pleșuvi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pleșuvi
  • pleșuvire
  • pleșuvit
  • pleșuvitu‑
  • pleșuvind
  • pleșuvindu‑
 singular plural
  • pleșuvește
  • pleșuviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pleșuvesc
 (să)
  • pleșuvesc
  • pleșuveam
  • pleșuvii
  • pleșuvisem
a II-a (tu)
  • pleșuvești
 (să)
  • pleșuvești
  • pleșuveai
  • pleșuviși
  • pleșuviseși
a III-a (el, ea)
  • pleșuvește
 (să)
  • pleșuvească
  • pleșuvea
  • pleșuvi
  • pleșuvise
plural I (noi)
  • pleșuvim
 (să)
  • pleșuvim
  • pleșuveam
  • pleșuvirăm
  • pleșuviserăm
  • pleșuvisem
a II-a (voi)
  • pleșuviți
 (să)
  • pleșuviți
  • pleșuveați
  • pleșuvirăți
  • pleșuviserăți
  • pleșuviseți
a III-a (ei, ele)
  • pleșuvesc
 (să)
  • pleșuvească
  • pleșuveau
  • pleșuviră
  • pleșuviseră
verb (V407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pleșugi
  • pleșugire
  • pleșugit
  • pleșugitu‑
  • pleșugind
  • pleșugindu‑
 singular plural
  • pleșugește
  • pleșugiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pleșugesc
 (să)
  • pleșugesc
  • pleșugeam
  • pleșugii
  • pleșugisem
a II-a (tu)
  • pleșugești
 (să)
  • pleșugești
  • pleșugeai
  • pleșugiși
  • pleșugiseși
a III-a (el, ea)
  • pleșugește
 (să)
  • pleșugească
  • pleșugea
  • pleșugi
  • pleșugise
plural I (noi)
  • pleșugim
 (să)
  • pleșugim
  • pleșugeam
  • pleșugirăm
  • pleșugiserăm
  • pleșugisem
a II-a (voi)
  • pleșugiți
 (să)
  • pleșugiți
  • pleșugeați
  • pleșugirăți
  • pleșugiserăți
  • pleșugiseți
a III-a (ei, ele)
  • pleșugesc
 (să)
  • pleșugească
  • pleșugeau
  • pleșugiră
  • pleșugiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pleșuvire, pleșuvirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi pleșuvi DEX '98 DEX '09

pleșuvi, pleșuvescverb

  • 1. intranzitiv A rămâne fără păr pe cap, a deveni pleșuv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: chelboși cheli pleși
    • format_quote Ce? ai pleșuvit? NEGRUZZI, S. I 68. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre munți, dealuri, soluri etc.) A rămâne fără vegetație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Coasta] se pleșuvește și se schimbă în lanuri de grîu și de porumb. REBREANU, I. 51. DLRLC
etimologie:
  • pleșuv DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.