9 definiții pentru plantulă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLANTULĂ, plantule, s. f. Plantă mică, nedezvoltată, abia ieșită din sămânță. – Din fr. plantule.
PLANTULĂ, plantule, s. f. Plantă mică, nedezvoltată, abia ieșită din sămânță. – Din fr. plantule.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
plantulă sf [At: AGRONOMIA (1859), 172/13 / Pl: ~le / E: fr plantule] Plantă (1) tânără în perioada de dezvoltare de la faza embrionară până la deplina formare a părților ei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANTULĂ, plantule, s. f. Plantă mică nedezvoltată, abia ieșită din sămînță. V. răsad.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PLANTULĂ s.f. Plantă mică abia ieșită din sămînță; embrion vegetal. [< fr. plantule].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLANTULĂ s. f. plantă tânără, din sămânță germinată. (< fr. plantule)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PLANTULĂ ~e f. bot. Plantă mică, abia ieșită din sămânță. /<fr. plantule
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
plantulă s. f., g.-d. art. plantulei; pl. plantule
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
plantulă s. f., g.-d. art. plantulei; pl. plantule
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plantulă s. f., g.-d. art. plantulei; pl. plantule
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
plantulă, plantulesubstantiv feminin
- 1. Plantă mică, nedezvoltată, abia ieșită din sămânță. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- plantule DEX '09 DEX '98 DN