2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (7)
- relaționale (6)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIZMUIRE, pizmuiri, s. f. (Pop.) Faptul de a pizmui; pizmă, invidie. – V. pizmui.
pizmuire sf [At: PRAV. COND. (1780), 60 / Pl: ~ri / E: pizmui1] (Pop) 1 Ură. 2 Dușmănie. 3 Invidie. 4 (Îvr) Încăpățânare. 5 (Îvr) Stăruință.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIZMUIRE, pizmuiri, s. f. Faptul de a pizmui; pizmă, invidie. – V. pizmui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PIZMUIRE, pizmuiri, s. f. Faptul de a pizmui; pizmă, invidie. Au prins să roadă viermii nesațiului și ai pizmuirii. C. PETRESCU, A. 311. Niște curci îmbătrînite Gîrbovite și zburlite Sta sub șură tremurînd Și privind cu pizmuire a porumbilor iubire. ALECSANDRI, P. I 206.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PIZMUI, pizmuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A avea pizmă, a invidia pe cineva; p. ext. a dușmăni, a urî pe cineva. – Pizmă + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pizmui1 v [At: URECHE, L. 162 / S și: (înv) pismui / Pzi: ~esc, (rar) pizmui / E: pizmă + -ui] 1 vt(a) (Îrg) A urî. 2 vt(a) (Îrg) A dușmăni. 3 vi (Înv; ccd) A purta invidie cuiva. 4 vr (Îvr) A se încăpățâna. 5 vr (Îvr) A insista.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIZMUI, pizmuiesc, vb. IV. Tranz. A avea pizmă, a invidia pe cineva; p. ext. a dușmăni, a urî pe cineva. – Pizmă + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PIZMUI, pizmuiesc, vb. IV. Tranz. A avea pizmă pe cineva, a invidia; a dușmăni pe cineva. Fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. ISPIRESCU, L. 229. Drept să-ți spun, îți pizmuiesc fericirea. CARAGIALE, P. 127. Fetele vecinilor o pizmuiau, căci nu era nici una ca dînsa de frumoasă. BOLINTINEANU, O. 348.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PIZMUI ~iesc tranz. (persoane) A trata cu pizmă; a invidia. /pizmă + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pizmuì v. a avea pizmă, a invidia.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pizmuĭésc v. tr. (d. pizmă; ngr. pismatóno, vsl. pizmiti sen). Invidiez. – Vechĭ și -măluĭésc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pizmuire (pop.) s. f., g.-d. art. pizmuirii; pl. pizmuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pizmuire (pop.) s. f., g.-d. art. pizmuirii; pl. pizmuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pizmuire s. f., g.-d. art. pizmuirii; pl. pizmuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pizmui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pizmuiesc, 3 sg. pizmuiește, imperf. 1 pizmuiam; conj. prez. 1 sg. să pizmuiesc, 3 să pizmuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pizmui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pizmuiesc, imperf. 3 sg. pizmuia; conj. prez. 3 să pizmuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pizmui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pizmuiesc, imperf. 3 sg. pizmuia; conj. prez. 3 sg. și pl. pizmuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pizmui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pizmuiesc, conj. pizmuiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PIZMUIRE s. v. animozitate, ciudă, discordie, dușmănie, gelozie, invidie, învrăjbire, necaz, ostilitate, pică, pizmă, pornire, ranchiună, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pizmuire s. v. ANIMOZITATE. CIUDĂ. DISCORDIE. DUȘMĂNIE. GELOZIE. INVIDIE. ÎNVRĂJBIRE. NECAZ. OSTILITATE. PICĂ. PIZMĂ. PORNIRE. RANCHIUNĂ. URĂ. VRAJBĂ. VRĂJMĂȘIE. ZÎZANIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIZMUI vb. v. invidia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PIZMUI vb. v. dușmăni, urî, vrăjmăși.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pizmui vb. v. DUȘMĂNI. URÎ. VRĂJMĂȘI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIZMUI vb. a invidia, (înv.) a bănui, a deochea, a nenăvidi, a pizmi, a rîvni, a răpști, a zavistui. (Mulți îl ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pizmui, pizmuiesc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a urî, a dușmăni, a invidia. 2. (refl.) a se încăpățâna; a persista, a stărui.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
pizmuire, pizmuirisubstantiv feminin
-
- Au prins să roadă viermii nesațiului și ai pizmuirii. C. PETRESCU, A. 311. DLRLC
- Niște curci îmbătrînite Gîrbovite și zburlite Sta sub șură tremurînd Și privind cu pizmuire a porumbilor iubire. ALECSANDRI, P. I 206. DLRLC
-
etimologie:
- pizmui DEX '98 DEX '09
pizmui, pizmuiescverb
- 1. A avea pizmă, a invidia pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: invidia
- Fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. ISPIRESCU, L. 229. DLRLC
- Drept să-ți spun, îți pizmuiesc fericirea. CARAGIALE, P. 127. DLRLC
- Fetele vecinilor o pizmuiau, căci nu era nici una ca dînsa de frumoasă. BOLINTINEANU, O. 348. DLRLC
-
etimologie:
- Pizmă + sufix -ui. DEX '98 DEX '09