2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIROTEHNIC, -Ă, pirotehnici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține pirotehniei, privitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. 2. S. f. Pirotehnie. – Din fr. pyrotechnique.

PIROTEHNIC, -Ă, pirotehnici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține pirotehniei, privitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. 2. S. f. Pirotehnie. – Din fr. pyrotechnique.

pirotehnic, ~ă a [At: POLIZU / V: (înv) ~ecn~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr pyrotechnique] 1-2 Care aparține pirotehniei (1-2). 3-4 Privitor la pirotehnie (1-2). 5-6 Produs prin pirotehnie (1-2).

PIROTEHNIC, -Ă, pirotehnici, -e, adj. Referitor la pirotehnie, de pirotehnie, produs prin pirotehnie. Produse explozive și pirotehnice.

PIROTEHNIC, -Ă adj. Referitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. [< fr. parotechnique].

PIROTEHNIC, -Ă I. adj. referitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. II. s. f. pirotehnie. (< fr. pyrotechnique)

PIROTEHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de pirotehnie; propriu pirotehniei. /<fr. pyrotechnique

*pirotécnic și -téhnic, -ă adj. (vgr. pyr, foc, și tehnikós, după regulele arteĭ. V. tecnic). Relativ la pirotecnie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pirotehnică s. f., g.-d. art. pirotehnicii

pirotehnică s. f., g.-d. art. pirotehnicii

pirotehnică s. f., g.-d. art. pirotehnicii

pirotehnic adj. m., pl. pirotehnici; f. pirotehnică, pl. pirotehnice

pirotehnic adj. m., pl. pirotehnici; f. pirotehnică, pl. pirotehnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: pirotehnică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirotehnică
  • pirotehnica
plural
genitiv-dativ singular
  • pirotehnici
  • pirotehnicii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pirotehnic
pirotehnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirotehnic
  • pirotehnicul
  • pirotehnicu‑
  • pirotehnică
  • pirotehnica
plural
  • pirotehnici
  • pirotehnicii
  • pirotehnice
  • pirotehnicele
genitiv-dativ singular
  • pirotehnic
  • pirotehnicului
  • pirotehnice
  • pirotehnicei
plural
  • pirotehnici
  • pirotehnicilor
  • pirotehnice
  • pirotehnicelor
vocativ singular
plural
pirotecnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pirotehnicăsubstantiv feminin

  • 1. Pirotehnie. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: pirotehnie
etimologie:

pirotehnic, pirotehnicăadjectiv

  • 1. Care aparține pirotehniei, privitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Produse explozive și pirotehnice. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.