opțiuni
  • info

3 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

petrecătoáre f., pl. orĭ. La haĭne orĭ sacĭ, conductu pin care trece bîrnețu, cureaŭa saŭ sfoara care strînge.

PETRECĂTOR, -OARE, petrecători, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Înv. și reg.) Petrecăreț. 2. (Înv.) (Persoană) care trăiește (undeva sau într-un anumit fel); trăitor. 3. (Înv.) (Persoană) care însoțește, conduce pe cineva. – Petrece + suf. -ător.

PETRECĂTOR, -OARE, petrecători, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Înv. și reg.) Petrecăreț. 2. (Înv.) (Persoană) care trăiește (undeva sau într-un anumit fel); trăitor. 3. (Înv.) (Persoană) care însoțește, conduce pe cineva. – Petrece + suf. -ător.

petrecător, ~oare [At: PSALT. 129 / Pl: ~i, ~oare / E: petrece + -ător] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care conduce pe cineva Si: însoțitor 3-4 smf, a (Reg) (Persoană) care însoțește un mort până la groapă. 5-6 smf, a (Înv) (Persoană) care trăiește undeva, într-un anumit fel Si: trăitor 7-8 smf, a (Îrg) Petrecăreț (3-4). 9 a (Îvr) Distractiv. 10 a (Înv; d. fenomene, acțiuni etc.) Care durează puțin Si: efemer 11 a Care trece repede Si: efemer 12 sn (Mat; îvr) Cât. 13 sf (Reg) Tiv la saci sau la haine, prin care se introduce șnurul pentru strâns la gură.

PETRECĂTOR, -OARE, petrecători, -oare, adj. Care petrece, căruia îi place să petreacă. ♦ (învechit) Care se află undeva în mod trecător. Un celebru diplomat, francez de origină și petrecător în misiune politică la Viena, scria către un englez. HASDEU, I. V. 257.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!petrecător (înv., reg.) (desp. pe-tre-) adj. m., s. m., pl. petrecători; adj. f., s. f. sg. și pl. petrecătoare

petrecător (înv., reg.) (pe-tre-) adj. m., s. m., pl. petrecători; f. sg. și pl. petrecătoare

petrecător adj. m., s. m. (sil. -tre-), pl. petrecători; f. sg. și pl. petrecătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PETRECĂTOR adj., s. v. chefliu, petrecăreț.

PETRECĂTOR s. v. cât, însoțitor, tovarăș.

PETRECĂTOR adj. v. efemer, pieritor, schimbător, temporar, trecător, vremelnic.

petrecător s. v. CÎT. ÎNSOȚITOR. TOVARĂȘ.

petrecător adj. v. CHEFLIU. EFEMER. PETRECĂREȚ. PIERITOR. SCHIMBĂTOR. TEMPORAR. TRECĂTOR. VREMELNIC.

Intrare: petrecătoare
petrecătoare1 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
  • silabație: pe-tre- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • petrecătoare
  • petrecătoarea
plural
  • petrecătoare
  • petrecătoarele
genitiv-dativ singular
  • petrecătoare
  • petrecătoarei
plural
  • petrecătoare
  • petrecătoarelor
vocativ singular
  • petrecătoare
  • petrecătoareo
plural
  • petrecătoarelor
Intrare: petrecătoare
petrecătoare2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • petrecătoare
  • petrecătoarea
plural
  • petrecători
  • petrecătorile
genitiv-dativ singular
  • petrecători
  • petrecătorii
plural
  • petrecători
  • petrecătorilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: petrecător (adj.)
petrecător1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pe-tre- info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • petrecător
  • petrecătorul
  • petrecătoru‑
  • petrecătoare
  • petrecătoarea
plural
  • petrecători
  • petrecătorii
  • petrecătoare
  • petrecătoarele
genitiv-dativ singular
  • petrecător
  • petrecătorului
  • petrecătoare
  • petrecătoarei
plural
  • petrecători
  • petrecătorilor
  • petrecătoare
  • petrecătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

petrecător, petrecătorisubstantiv masculin
petrecătoare, petrecătoaresubstantiv feminin
petrecător, petrecătoareadjectiv

învechit
  • 1. regional Chefliu, petrecăreț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: chefliu petrecăreț
  • 2. (Persoană) care trăiește (undeva sau într-un anumit fel). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: trăitor
    • format_quote Un celebru diplomat, francez de origină și petrecător în misiune politică la Viena, scria către un englez. HASDEU, I. V. 257. DLRLC
  • 3. (Persoană) care însoțește, conduce pe cineva. DEX '09 DEX '98
    sinonime: tovarăș însoțitor
etimologie:
  • Petrece + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.