penalizare sf [At: DM / Pl: ~zări / E: penaliza] 1-2 (Prevedere sau) aplicare a unei anumite sancțiuni penale Si: (rar) penalizație (1-2). 3-4 (Prevedere sau) cerere a unei anumite despăgubiri bănești Si: (rar) penalizație (3-4). 5 Amendare. 6 Aplicare a unei anumite sancțiuni pentru încălcarea regulamentului de joc sau a normelor prevăzute de un concurs sportiv Si: (rar) penalitate (7).

PENALIZARE, penalizări, s. f. Acțiunea de a penaliza; pedeapsă aplicată unui infractor; (în sport) sancțiune aplicată de arbitru pentru călcarea regulamentului de joc.

PENALIZARE s.f. Acțiunea de a penaliza și rezultatul ei; penalizație; (spec.) penalti. [< penaliza].

penaliza vt [At: DM / Pzi: ~zez / E: fr pénaliser] 1-2 (A prevedea sau) a aplica o anumită sancțiune penală Si: (rar) a pena (1-2). 3-4 (A prevedea sau) a cere o anumită despăgubire bănească. 5 A amenda. 6 A aplica o anumită sancțiune pentru încălcarea regulamentului de joc sau a normelor prevăzute de un concurs sportiv.

PENALIZA, penalizez, vb. I. Tranz. A prevedea o anumită pedeapsă judiciară pentru sancționarea unui delict sau a unei crime; a pedepsi. ♦ (Sport) A aplica o anumită sancțiune pentru călcarea regulamentului de joc.

PENALIZA vb. I. tr. 1. A pedepsi (o infracțiune, o crimă etc.). 2. A prevedea sau a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. A sancționa (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. [< fr. pénaliser].

PENALIZA vb. tr. 1. a pedepsi (o infracțiune); a pena. 2. a prevedea, a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. (sport) a sancționa (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. (< fr. pénaliser)

A PENALIZA ~ez tranz. (persoane vinovate de încălcarea unor legi, regulamente, reguli etc.) A supune unei sancțiuni. ~ un infractor. Arbitrul ~at un atacant. /<fr. pénaliser

penalizare s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări

penalizare s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări

penalizare s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări

penaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. penalizez, 3 penalizează; conj. prez. 1 sg. să penalizez, 3 să penalizeze

penaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 penalizează

penaliza vb., ind. prez. 1 sg. penalizez, 3 sg. și pl. penalizează

PENALIZARE s. 1. (JUR.) amendare. (~ cuiva cu o sumă de bani.) 2. (JUR.; concr.) amendă, penalitate, (rar) penalizație, (înv. și pop.) gloabă, (înv. și reg.) ștraf, (prin Transilv.) birșag, dârdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (A plătit o ~ zdravănă.) 3. sancționare. (~ unei echipe sportive.) 4. (concr.) sancțiune. (Sportivul a primit o ~ aspră.)

PENALIZARE s. (JUR.) 1. amendare. (~ cuiva cu o sumă de bani.) 2. amendă, penalitate, (înv. și pop.) gloabă, (înv. și reg.) ștraf, (prin Transilv.) birșag, dîrdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (I-a aplicat o ~ zdravănă.)

PENALIZA vb. 1. v. amenda. 2. a sancționa. (A ~ o echipă sportivă.)

PENALIZA vb. (JUR.) a amenda, (înv. și reg.) a globi, a străfui. (L-a ~ cu 500 de lei.)