2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PELINAȘ, pelinași, s. m., pelinașe, s. f. 1. S. m. Diminutiv al lui pelin (1). 2. S. n. Diminutiv al lui pelin (2). – Pelin + suf. -aș.
PELINAȘ, pelinași, s. m., pelinașe, s. f. 1. S. m. Diminutiv al lui pelin (1). 2. S. n. Diminutiv al lui pelin (2). – Pelin + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
pelinaș sm [At: H III, 139 / Pl: ~i / E: pelin + -aș] 1-32 (Bot; șhp) Pelin (1-11, 15-19) (mic).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PELINAȘ, pelinașe s. n. Diminutiv al lui pelin. 1. v. pelin (1). (Poetic) Mă căznesc de este o vreme Să fac din pelinaș miere, El, pustiul, e tot fiere! BIBICESCU, P. P. 354. 2. v. pelin (2). Numai un rînd de pelinașe, să ne dregem, și cîte-o pîrjoală. C. PETRESCU, C. V. 59.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pelináș n., pl. e (dim. d. pelin, de unde și bg. pelinaš). Fam. Pelin de băut: ĭa dă’n coace un pelinaș (un pahar de pelin)!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pelinaș2 (plantă) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pelinaș1 (băutură) (fam.) s. n., (porții; sorturi) pl. pelinașe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pelinaș1 (plantă) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pelinaș2 (băutură) (fam.) s. n., (sorturi) pl. pelinașe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pelinaș (plantă) s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pelinaș (băutură) s. n., (sorturi) pl. pelinașe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pelinaș, pelinașesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui pelin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Numai un rînd de pelinașe, să ne dregem, și cîte-o pîrjoală. C. PETRESCU, C. V. 59. DLRLC
-
etimologie:
- Pelin + sufix -aș. DEX '09 DEX '98
pelinaș, pelinașisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui pelin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mă căznesc de este o vreme Să fac din pelinaș miere, El, pustiul, e tot fiere! BIBICESCU, P. P. 354. DLRLC
-
etimologie:
- Pelin + sufix -aș. DEX '09 DEX '98