3 intrări

66 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pastra sf [At: H II, 262 / Pl: ? / E: tc pastra] (Dob) Tabinet.

PĂSTRA, păstrez, vb. I. Tranz. 1. A ține la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă de...; a ține în posesia sa. ♦ Spec. A conserva alimentele în bună stare, ferindu-le de alterare. ♦ A respecta, a nu călca, a nu viola (legi, norme de conduită, angajamente etc.). 2. A menține, a face să dureze. ◊ Loc. vb. A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui. ◊ Expr. A(-și) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm. A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A rămâne, a se menține. 3. A nu divulga, a nu destăinui (secrete, taine etc.). 4. A pune ceva deoparte, a-și rezerva pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop. – Din bg. pastrja.

PESTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc) 1. (În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ◊ (Mișcarea are direcția orizontală) Părul se împrăștie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur-împrejur. încinsă peste brâu cu un cordon.Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanțiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) în timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstanțiale de mod) 1. (Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. Peste o mie de oameni.Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate.Pre (= pe) + spre.

păstra [At: R. POPESCU, ap. CM. I, 485 / Pzi: ~rez / Cj: 3 (înv) să păstre / E: bg пастря] 1 vt A ține la loc sigur păzind cu grijă, a pune bine. 2 vt A ține în bună stare, a avea grijă de... 3 vt A ține mai departe în posesia sa. 4-5 vtr (Spc) A (se) conserva în bună stare alimentele, ferindu-le de alterare. 6 vt (C. i. legi, norme de conduită) A respecta. 7 vt (C. i. angajamente) A nu călca. 8 vt (Îoc „a pierde”) A izbuti să rămână în posesia unui bun amenințat, a unei atribuții, a unei însușiri etc. 9 vt A face să dureze, a nu lăsa să dispară. 10 vt (Îlv) A ~ tăcere(a) A nu vorbi. 11 vt (Îal) A nu se destăinui. 12 vt (Îlv) A ~ amintirea (sau, înv) suvenirul (cuiva sau a ceva) sau a ~ (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet etc.) A nu uita niciodată pe cineva sau ceva, a-și aminti fără încetare de cineva sau ceva. 13 vt (Îal) A oglindi, a reflecta ceva din trecut. 14 vt (Îe) A(-și) ~ cumpătul (sau calmul ori sângele rece) A rămâne calm, a nu se enerva. 15 vt (Îe) A ~ în viață A lăsa să trăiască. 16 vr A continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat Si: a dăinui, a dura, a se menține. 17 vt (C. i. taine) A ține ascuns, a nu divulga. 18 vt (Ccd) A pune deoparte pentru cineva. 19 vt (Ccd) A lăsa pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop. 20 vr (Înv; d. oameni) A se reține.

păstră[1] pp vz peste

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

peste pp [At: COD. VOR. 18/31 / V: (îrg) păstă, păs~, păște, pâstă, ~spe, ~spre, ~tă, ~tre, pește, pista, pis~, piște, prăstă, prestă, pres~, pris~, pristi / E: pre + spre] 1 Exprimă suprapunerea, directă sau mediată, în sau dincolo de limitele unei suprafețe sau ale unui spațiu conceput ca o suprafață. 2 Exprimă aplicarea pe o parte a unei suprafețe, pe un obiect etc. Au tras peste ferestre foi de cort. 3 (Îlav) Unul ~ altul, una ~ alta, unii ~ alții, unele ~ altele Suprapus în stivă. 4 Exprimă aplicarea violentă a unei lovituri pe o parte a corpului O plesni peste cap. 5 Arată aplicarea mediată, pe deasupra unei suprafețe, a unui obiect Norii stau grămadă peste sat. 6 Indică aplicarea transversală și mediată până dincolo de întinderea unei suprafețe Pod peste mare nu se poate. 7 Exprimă parcurgerea unei distanțe prin traversare Trece peste câmp. 8 Indică deplasarea pe o suprafață Râul alunecă peste prundiș. 9 Exprimă deplasarea superficială, lină pe suprafața unui obiect Aerul rece îi trece peste față. 10 Arată parcurgerea în întregime a întinderii Trecea râul peste podul de lemn. 11 Exprimă parcurgerea mediată a întinderii unei suprafețe O flacără trecea peste munți. 12 Arată că parcurgerea distanței se petrece prin intermediul privirii Privi peste curte. 13 Indică traversarea unei delimitări sau a unui obstacol prin depășire sau escaladare Au fugit peste Dunăre. 14 Exprimă revărsarea dincolo de o limită Ape revărsate peste maluri. 15 Arată că depășirea unui obstacol spațial se produce prin intermediul privirii sau al unui flux sonor Privesc peste ulucă. 16 Urmat de un determinant calitativ, exprimă extinderea, de obicei prin răspândire continuă ori intermitentă, a unei realități, a unei stări etc. pe un cuprins spațial delimitat prin acest determinant Zăpada s-a așternut peste sat. 17 Exprimă cuprinderea cu ajutorul privirii a unei întinderi spațiale Privea peste tot în căutarea unui adăpost. 18 Urmat de un determinant numeric, indică situarea dincolo de limita unei distanțe, precizată prin acest determinant Peste 100 de metri vei întâlni un parc. 19 Exprimă extinderea, răspândirea etc. prin orientare dinamică înspre un reper Căzuseră alți tovarăși peste leșurile lor. 20 Exprimă faptul că reperul spațial constituie obiectivul supus sau expus în mod forțat unei acțiuni directe și de obicei neașteptate Românii cad peste tabăra și bagajele turcilor 21 Indică localizarea unei realități prin raportare la depășirea unei limite Se vedeau peste dealurile negre Bucegii. 22 (Îlav) ~ drum Față în față la o distanță mică. 23 Exprimă încadrarea unui fapt, a unui eveniment etc. nedeterminat ca durată, în cursul desfășurării unei perioade Au măcinat grâul cules peste vară. 24 Indică posterioritatea scurgerii unei durate față de o unitate temporală determinată Într-o zi, peste care au trecut multe zile, am intrat în acea casă. 25 Exprimă scurgerea unei durate definite ca înșirare de perioade identice Românii au trecut peste vremuri grele. 26 Indică posterioritatea manifestării unei stări față de o perioadă scursă Au trecut peste vârsta copilăriei. 27 Exprimă încadrarea durativă a unei acțiuni, a unei stări etc. pe întregul cuprins al unei perioade, uneori marcat printr-un determinant cantitativ Asta pentru a evita rămânerea peste noapte a unei lămpi aprinse. 28 Indică posterioritatea unui fapt, a unui eveniment etc. față de o limită temporală determinată cantitativ Peste un ceas ieșise. 29 Arată prelungirea unei durate prin suplimentare nedeterminată față de o limită temporală precizată Vor trece zile peste zile. 30 Exprimă perspectiva temporală durativă care constituie obiectivul încadrării unei acțiuni, a unei stări etc. Să vă fie învățătură peste toată viața. 31 (Îlav) ~ curând Într-un viitor apropiat O să mă întorc peste curând. 32 Exprimă supraordonarea unei realități față de sfera, domeniul etc. asupra cărora își exercită o autoritate, de obicei ierarhică Se făcuse stăpână peste toți din casă. 33 Arată declanșarea unei circumstanțe, de obicei defavorabilă, asupra unei ființe sau a unui obiect Scăpase de primejdia să mai dea vreun frig peste el. 34 Indică superioritatea unei ființe sau a unui obiect asupra altora, prin depășire în importanță, în valoare etc. El este cu mult peste ceilalți. 35 Exprimă sfidarea cuiva prin ignorare, nepăsare etc. Am jurat să trec peste dânșii. 36 (Îe) A privi ~ umăr A desconsidera pe cineva prin dezinteres sau dispreț El privește peste umăr la activitatea culturală. 37 (Îe) A lua ~ picior A persifla Ne iau oamenii peste picior. 38 Exprimă depășirea unor situații, de obicei nefavorabile Vor trece peste greutăți mari. 39 Indică încălcarea unei norme, a unei dispoziții, a unei hotărâri etc. Fata cu feciorul se căsătoresc peste voința părinților. 40 (Îlav) ~ rând Fără a respecta o ordine prestabilită Medicul a primit-o peste rând. 41 (Îlav) ~ tot Acoperit integral. 42 Intră în componența unor formule de repetiție care exprimă aglomerarea, îngrămădirea etc. Își punea întrebări peste întrebări. 43 Intră în componența unor formule de repetiție care exprimă acumularea A adunat moșii peste moșii. 44 (Îlav) Claie ~ grămadă Aglomerat în dezordine În trăsuri erau ofițeri claie peste grămadă. 45 Urmat de un determinant cantitativ, indică depășirea limitei exprimate de aceasta Peste o mie de bolnavi zăceau în camere. 46 Exprimă depășirea unei limite prin adaos Peste toate a venit și seceta. 47 Arată depășirea unei cantități prestabile prin suplimentare Funcționarii au lucrat peste program. 48 Indică depășirea excesivă a unei limite A fost peste așteptări. 49 (Îe) A da ~ cineva sau ceva A se confrunta pe neașteptate cu un obiectiv întâlnit accidental Dăm peste o femeie rezemată de zid. 50 Arată intervenția inopinată asupra unui obiectiv A intrat peste mine în casă. 51 Indică imixtiunea în drepturile, în interesele, în atribuțiile cuiva Ce te bagi peste treburile mele?

pește1 pp vz peste[1] corectat(ă)

  1. În original, greșit tipărit: vz pește LauraGellner

pistă2 [1] pp vz peste

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

piste pp vz peste[1] corectat(ă)

  1. În original, tipărit incorect: vz pste LauraGellner

prespre[1] pp vz peste

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

PĂSTRA, păstrez, vb. I. Tranz. 1. A ține la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă de...; a ține în posesiunea sa. ♦ Spec. A conserva alimentele în bună stare, ferindu-le de alterare. ♦ A respecta, a nu călca, a nu viola (legi, norme de conduită, angajamente etc.) 2. A menține, a face să dureze. ◊ Loc. vb. A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui. ◊ Expr. A (-și) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm. A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A rămâne, a se menține. 3. A nu divulga, a nu destăinui (secrete, taine etc.). 4. A pune ceva deoparte, a-și rezerva pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop. – Din bg. pastrja.

PESTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc) 1. (În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ◊ (Mișcarea are direcția orizontală) Părul se împrăștie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri.Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur împrejur. Încinsă peste brâu cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanțiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) În timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstațiale de mod) 1. (Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. Peste o mie de oameni.Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate.Pre (= pe) + spre.

PĂSTRA, păstrez, vb. I. Tranz. 1. A ține ceva în bună stare; a îngriji de ceva. Ține această cămașă și o păstrează bine. ISPIRESCU, U. 75. I-a mai dat încă o furcă de aur, care torcea singură, și i-a zis cu bineșorul: păstreaz-o, că ți-a prinde bine la nevoie. CREANGĂ, P. 91. ♦ A respecta, a păzi, a nu călca, a nu viola. Poetul întrebuințează și el cuvintele limbii, păstrîndu-le înțelesurile lor comune. VIANU, S. 8. Trebuie să se supuie formalităților necesare, să îmbrace un anumit costum, să păstreze obiceiurile și prescripțiile. CAMIL PETRESCU, U. N. 89. 2. A menține, a face să dureze. A fost datoria cercetătorilor critici să scoată numele meu de subt o etichetă pe care unii mi-o mai păstrează. SADOVEANU, E. 8. Operile de artă au știut și ele să păstreze un aspect cu totul impunător. ODOBESCU, S. III 76. Fie iarnă, fie vară, Eu păstrez a mea verdeață. ALECSANDRI, P. III 23. ◊ Expr. A(-și) păstra calmul sau sîngele rece = a rămîne calm. Să ne păstrăm în primul rînd calmul. BARANGA, I. 180. A păstra amintirea cuiva = a nu-l uita. A păstra (ceva sau pe cineva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a nu uita niciodată (ceva sau pe cineva). Păstrează-ți în minte... vorbele aceste. MURNU, I. 26. A păstra tăcere = a tăcea. Mezinul păstra și el tăcerea. SADOVEANU, O. I 18. Iubind în taină am păstrat tăcere, Gîndind că astfel o să-ți placă ție. EMINESCU, O. I 201. ♦ Refl. A rămîne, a se menține. Numai Urga, în această bună voie, se păstra posomorît. SADOVEANU, D. P. 133. 3. (Cu privire la o taină, un secret) A nu divulga, a respecta. Să jurăm... Taina s-o păstrăm. ALECSANDRI, P. P. 188. 4. (Construit mai ales cu dativul persoanei) A rezerva, a pune deoparte (ceva); a lăsa (ceva) pentru altă ocazie, pentru un anumit scop etc. Păstrează-ți lacrimile ce ți-au mai rămas pentru tinerețile ce înfloresc acum. SADOVEANU, N. P. 51. Dar eu numai pentru tine Inimioara mi-o păstrez. ALECSANDRI, T. 316. Orice e mai sfînt în mine... Pentru tine-l voi păstra. id. P. I 173.

PESTE prep. I. Introduce complemente circumstanțiale de loc. 1. În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază sau cade deasupra altuia, lipit de acesta. Adă mîna, să nu cazi Peste pietrele din cale! COȘBUC, P. I 165. Bocănește el cît bocănește, cînd pîrrr! cade copacul peste car de-l sfarmă. CREANGĂ, P. 46. Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi. EMINESCU, O. I 101. Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur’ frunzele de nuc, S-așază bruma peste viiDe ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? id. ib. 235. ◊ (În legătură cu verbe ca: «a da», «a lovi», «a izbi» etc.) Ba mai bine îi dau eu una peste bot, ca să nu se amestece în vorba ălor mari. SADOVEANU, M. C. 6. Și ea-l lovește-ncetișor Zîmbind, cu palma peste gură. COȘBUC, P. I 183. Atunci odată încep ele a se boci înădușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. ◊ Loc. adv. Picior peste picior v. picior. ◊ (Mișcarea are direcție orizontală) Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. id. ib. 85. 2. (Urmat de substantive care arată suprafața, întinderea) De-a lungul... Apucă peste cîmpi de-a dreptul, spre niște curți mari. CREANGĂ, P. 301. Și azi el se avîntă pe calul său arab Și drumul, ca săgeții, îi dă peste pustie, Care sub luna plină lucește argintie. EMINESCU, O. I 97. ♦ Pe tot cuprinsul. Mitrea nu răspunse nimic, dar în urmă trecu roșeața peste obrajii lui. SLAVICI, N. I 70. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. Și-i întunerec peste tot. IOSIF, P. 32. Marea se vărsa peste tot locul. DRĂGHICI, R. 112. ♦ De jur împrejur. Brațul drept dacă-l întinde Roată peste brîu te prinde Și te-n- treabă: «Dragă, strîngu-l?». COȘBUC, P. I 104. Hiltruna vine drept Spre el și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amîndouă. id. ib. 162. Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn, de fier, peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. 3. (În legătură cu verbe ca: «a se apleca», «a se înclina» etc.) Deasupra... M-aplec înfrigurat peste țarină Și caut rădăcinile ascunse. BENIUC, V. 84. Te pleacă iar zîmbind peste-a mea față. EMINESCU, O. I 120. Dintre flori copila rîde și se-nclină peste gratii, Ca un chip ușor de înger e-arătarea adoratei, id. ib. 154. 4. Pe deasupra. De unde sînteți, moșule? întrebă el cătînd cu blîndețe peste ochelari. MIRONESCU, S. A. 32. Stelele clipesc peste bălțile de sînge. VLAHUȚĂ, R. P. 25. Pretutindenea, peste capetele oamenilor, o vede; se apropie... și inima i se umple de îndărătnicie. SLAVICI, N. I 139. (Poetic) Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?... Ca și vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc. EMINESCU, O. I 133. ◊ (În prepoziții compuse) Se uită în jurul lui, se opri o clipă. apoi dădu drumul căpăstrului și trase de peste cingătoare o frînghie pe care o petrecu pe gîtul calului. PREDA, Î. 138. 5. (În legătură cu verbe care arată trecerea, plecarea etc.) Dincolo de... Cînd astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai multă pagubă, stricînd și streșina gardului. SLAVICI, N. I 13. Fata babei sărea iute peste pîrlaz. CREANGĂ, P. 284. Și aceiași pomi în floare Crengi întind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu le fac să fie azi. EMINESCU, O. I 112. Peste deal, peste colină, Este-o creangă de măslină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. ◊ (În prepoziții compuse) Din munți și văi, de peste mări. Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55. Era bîlciul de toamnă de la Sărata. la care oamenii se adună pînă de peste nouă țări și nouă mări. SLAVICI, N. I 134. II. Introduce complemente circumstanțiale de timp. 1. (Urmat de substantive care de obicei sînt însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărîte) După... Peste un ceas începem să urcăm dealul. VLAHUȚĂ, R. P. 51. Nu se mai îndoia că Marta peste cîtva timp se va alina și va pierde gîndul de dragoste pentru păstor. SLAVICI, N. I 120. Peste două zile o îngropară cu cinste mare. CREANGĂ, P. 16. 2. În timpul, în cursul. Încă duminecă se vorbea că peste săptămînă Toderică va peți pe Marta. SLAVICI, N. I 98. Te urmăresc luminători Ca soarele și luna Și peste zi de-atitea ori Și noaptea totdeauna. EMINESCU, O. I 190. Peste noapte am visat că aveam un nas cît a lui de mare. NEGRUZZI, S. I 7. III. în construcții modale. 1. Fiind așezat între două părți de vorbire identice, exprimă ideea de superlativ. În sufletul meu fierbeau întrebări peste întrebări. SADOVEANU, O. I 420. Și ce să vezi?... Biserici peste biserici, cruci peste cruci, pustnici peste pustnici. DELAVRANCEA, O. II 317. Atunci diavolii odată încep a se cărăbăni unul peste altul în turbincă. CREANGĂ, P. 303. ◊ Loc. adv. Peste puterea sau puterile (cuiva) = mai presus de puterea sau puterile cuiva, depășind puterile cuiva. Peste măsură v. măsură. 2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decît... Peste o mie de bolnavi zăceați în camere. MIRONESCU, S. A. 122. ♦ (Rar) împotriva, contrar... Se întoarce numaidecît, peste așteptarea tutulor. ISPIRESCU, B. 367. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra... Mi-ai luat apoi copilul, să-l ucizi! Și-am zis: E bine! Tu-i ești tată și ai dreptul peste fiul meu ca mine. COȘBUC, P. I 120. Marta se făcuse stăpînă peste toți stăpînii din casă. SLAVICI, N. I 80.

A PĂSTRA ~ez tranz. 1) A feri de stricăciune; a ține neschimbat. ~ hainele. ~ fructele. 2) A face să se păstreze. ◊ A-și ~ calmul (sau sângele rece) a continua să fie calm; a rămâne liniștit. ~ amintirea (cuiva sau a ceva) a nu da uitării (pe cineva sau ceva); a ține minte (pe cineva sau ceva). 3) (secrete, taine etc.) A ține în ascuns; a nu face cunoscut cuiva. 4) (locuri, bilete etc.) A lăsa în rezervă (cu destinație specială); a rezerva; a reține. /<bulg. pastrja

A SE PĂSTRA mă ~ez intranz. A rămâne neschimbat (în timp); a se conserva; a se menține. Obiceiurile s-au ~at. /<bulg. pastrja

PESTE prep. 1) (exprimă un raport locativ, indicând locul, spațiul, obiectul de suprapunere sau de extindere) Pe deasupra; deasupra; dincolo de. Peste vii și livezi. Peste pod.Peste tot în orice loc; pretutindeni. 2) (exprimă un raport temporal posterior) După. Peste o oră. 3) (exprimă un raport de mod, indicând depășirea unei limite, a unei cantități) Mai mult de (sau decât); în plus; asupra. Are peste zece monografii.Peste puterea (sau puterile) cuiva depășind puterile cuiva; greu. 4) (exprimă un raport de relație, indicând sfera de extindere) Asupra. A domina peste toate. /pre[înv.] + spre

păstrà v. 1. a ținea în bună stare: a păstra sănătatea; 2. a pune deoparte: a păstra bani; 3. a feri de stricăciune: carnea se păstrează în vase bine astupate. [Bulg. PASTRĬA].

peste prep. 1. arată ceva pus d’asupra: cerul lucește peste capetele noastre; 2. o suprafață: un pod peste Dunăre; 3. dincolo: peste munți, peste drum; 4. mai mult: peste o mie de galbeni; 5. fig. ceva covârșitor: peste măsură, peste putință; 6. după: peste două zile; 7. în timpul: peste noapte. [Și preste, vechiu-rom. prespe = lat. PER SUPER].

păstréz v. tr. (ngr. pastrevo [mgr, spastrévo], curăț, de unde și bg. pastrĭy, păstrez). Conserv, țin în bună stare: somnu păstrează sănătatea. Rezerv, economisesc: a păstra banĭ albĭ pentru zile negre. V. refl. Mă conserv: poamele se păstrează uscate, bătrînu se păstrase bine. Mă rezerv: eŭ nu mănînc acuma, ci mă păstrez pentru ospăț.

péste prep. (din maĭ vechiu préste, în Ps. Ș. 19 și azĭ în Trans., și péstre, compus din pre- și stre. V. préspre). 1. Deasupra: peste catu întîĭ e catu al doilea, un pod peste (saŭ pe) Dunăre. 2. Asupra: a domni peste o țară, peste un popor. 3. Dincolo de: hoțiĭ aŭ fugit peste rîŭ. Peste drum, în față, față în față, în cea-laltă parte (fr. vis-à-vis); peste drum de noĭ e o librărie. Fig. Peste măsură, prea mult, excesiv: a munci peste măsură. A trece peste (propriŭ și fig.), a merge maĭ departe de cît trebuĭe. 4. Maĭ pe sus de, superior: peste colonel e generalu, asta e peste putință (imposibil), peste poate, peste puterile mele. Peste tot, pretutindenĭ. 5. Pe, la: l-a lovit cu palma peste obraz, peste bot; ĭ-a dat peste mînă, ĭ-a lovit mîna. A te bate cu palma peste gură, a regreta ce aĭ zis. Fig. A da cuĭva peste nas, a-l mustra, a-l face să se modereze. 6. Maĭ mult de cît: eraŭ peste o sută, am dormit peste opt ceasurĭ. Fig. Peste cap, maĭ mult de cît trebuĭe, din belșug: avem mîncare peste cap. 7. După: peste un an. 8. În timpu, în cursu: peste noapte, peste an. 9. Unu după altu, succesiv: noroc peste noroc. Claĭe peste grămadă, în dezordine, de-a valma. Loc. A-țĭ fi (saŭ a-țĭ veni) peste mînă, a-țĭ fi incomod, a-țĭ fi greŭ. A apuca (adică „drumu”) orĭ a o lua peste cîmp, a lua drumu pin cîmp. (Dar nu se zice peste pădure, vie, baltă, ci pin pădure, vie, baltă. Tot așa e fals a zice: plec în America peste Hamburg, cum zic Româniĭ germanizațĭ după germ über, îld. pe la saŭ pin Hamburg). A da peste cap, a răsturna, a învinge de tot. A te da peste cap, a face o tumbă, un salt mortal, și fig. a face tot posibilu ca să reușeștĭ. A lua pe cineva peste picĭor, a-l lua cam în rîs, a-l lua la vale, a nu-l trata serios. A da peste (saŭ de) cineva, a te întîlni cu cineva, a-l descoperi. A da peste ceva, a găsi, a descoperi: na, c’am dat peste (saŭ de) dracu! Și piste (sud) și piște (nord).

préspre, péspre și péspe prep. (din pre, pe și spre). Vechĭ. Peste: prespre toate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păstra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. păstrez, 3 păstrea; conj. prez. 1 sg. să păstrez, 3 să păstreze

peste prep.

păstra (a ~) vb., ind. prez. 3 păstrea

păstra vb., ind. prez. 1 sg. păstrez, 3 sg. și pl. păstrea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂSTRA vb. 1. (înv.) a scuti. (A ~ un bun ce i-a fost încredințat.) 2. a (se) conserva, a (se) menține, a (se) ține. (A ~ ceva în bună stare.) 3. v. conserva. 4. a ține. (Unde ~ peria de haine?) 5. v. dura. 6. v. reține. 7. v. menaja. 8. v. menține. 9. v. dăinui. 10. v. perpetua. 11. a purta, a reține. (~ în suflet icoana copilăriei.) 12. v. opri. 13. v. opri. 14. v. ține.

PESTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra, deasupra. (Se apleacă ~ el.) 3. (local) deasupra, pe. (~ masă era pusă mușamaua.) 4. (local) (slavonism înv.) prez. (Județele de ~ Olt.) 5. (temporal) după. (Vine ~ un ceas.)

PĂSTRA vb. 1. (înv.) a scuti. (A ~ un bun ce i-a fost încredințat.) 2. a (se) conserva, a (se) menține, a (se) ține. (A ~ ceva în bună stare.) 3. a conserva. (A ~ strugurii pentru iarnă.) 4. a ține. (Unde ~ peria de haine?) 5. a dura, a rezista, a ține. (O încălțăminte care se ~ mult.) 6. a reține. (Solul ~ umiditatea.) 7. a se conserva, a se cruța, a se menaja, (înv.) a se menajarisi. (Te rog să te ~!) 8. a menține, (înv.) a păzi. (A ~ legătura cu un vechi prieten.) 9. a dăinui, a dura, a exista, a fi, a se menține, a se perpetua, a persista, a rămîne, a trăi, a ține, a subzista, (înv.) a locui, a petrece, a sta, a via. (Cit se va ~ lumea și pămîntul; vechi obiceiuri care se ~ și azi.) 10. a dăinui, a dura, a se menține, a se perpetua, a persista, a stărui. (Amintirea lui se ~ pînă astăzi.) 11. a purta, a reține. (~ în suflet icoana copilăriei.) 12. a opri, a reține, a rezerva. (Ți-am ~ niște măsline.) 13. a opri, a reține. (~ restul!) 14. a opri, a rezerva, a ține. (I-a ~ loc la rînd.)

PESTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra, deasupra. (Se apleacă ~ el.) 3. (local) deasupra, pe. (~ masă era pusă mușamaua.) 4. (local) (slavonism înv.) prez. (Județele de ~ Olt.) 5. (temporal) după. (Vine ~ un ceas.)

A (se) păstra ≠ a (se) schimba

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

păstra (păstrez, păstrat), vb.1. A ține, a se îngriji de... – 2. A conserva, a reține. – 3. A rezerva, a depozita. – Mr. spăstrescu, spăstrire, megl. păstrés, păstriri. Ngr. παστρεύω „a curăța”, din πάστρα „curățenie” (Meyer 3231; Tiktin), cf. alb. pastroń „a curăța” (Philippide, II, 726). Semantismul nu este clar; poate trebuie să fie admisă o confuzie a lui παστρεύω „a curăța” cu παστώνω „a săra, a conserva”. Der. din lat. *parsitare (REW 6255) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 161. Der. păstru, s. n. (conservare; economisire); păstrător, adj. (care păstrează). Bg. pastrja „a păstra”, pastrenije „conservare” par să provină din rom. (Candrea, Elemente, 408; Capidan, Raporturile, 233).

peste prep.1. Pe deasupra. – 2. Pe, în. – 3. Dincolo de. – 4. Mai mult decît. – 5. Afară de, pe lîngă că. – 6. Contra. – 7. De-a curmezișul, prin. – 8. După, în termen de. – 9. În timpul. – Var. preste, pestre, p(r)esp(r)e, toate înv. Mr. p(r)iste, megl. priste. Lat. per super, direct (Cipariu, Analecte, 11) sau prin intermediul comp. interior p(r)e spre (Tiktin). Probabil s-a confundat cu per extra (Pascu, I, 161; Densusianu, GS, VI, 363).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

THERE ARE NO SECRETS EXCEPT THE SECRETS THAT KEEP THEMSELVES (engl.) nu există secrete cu excepția celor care se păstrează singure – G.B. Shaw, „Back to Methuselah”, 908.

Servetur ad imum qualis ab incepto processerit (lat. „Să fie păstrat pînă la sfîrșit ca la început”) – Horațiu, Arta poetică (v. 126-127). Se referă la teatru, unde personajul trebuie să rămînă pînă la urmă consecvent cu trăsăturile precizate la începutul acțiunii. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a păstra linia de mijloc expr. a fi cumpătat, a fi moderat

A PĂSTRA UN SECRET a închide pianul, a merge pe biteș / pe blat / pe burtă / pe gușă / pe șeșt, a nu zice nici pâs.

a-i ajunge până peste cap expr. a se sătura (de ceva / de cineva), a nu mai putea răbda

a-și da poalele peste cap expr. 1. a avea un comportament indecent. 2. a nu mai ține cont de nimic, a depăși orice limită.

a-și păstra sângele rece expr. a rămâne calm

peste nouă mări și nouă țări expr. la mare depărtare, foarte departe.

Intrare: pastra
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pastra
  • pastra
plural
genitiv-dativ singular
  • pastre
  • pastrei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: păstra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păstra
  • păstrare
  • păstrat
  • păstratu‑
  • păstrând
  • păstrându‑
singular plural
  • păstrea
  • păstrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păstrez
(să)
  • păstrez
  • păstram
  • păstrai
  • păstrasem
a II-a (tu)
  • păstrezi
(să)
  • păstrezi
  • păstrai
  • păstrași
  • păstraseși
a III-a (el, ea)
  • păstrea
(să)
  • păstreze
  • păstra
  • păstră
  • păstrase
plural I (noi)
  • păstrăm
(să)
  • păstrăm
  • păstram
  • păstrarăm
  • păstraserăm
  • păstrasem
a II-a (voi)
  • păstrați
(să)
  • păstrați
  • păstrați
  • păstrarăți
  • păstraserăți
  • păstraseți
a III-a (ei, ele)
  • păstrea
(să)
  • păstreze
  • păstrau
  • păstra
  • păstraseră
Intrare: peste
peste prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • peste
păstă prepoziție
prepoziție (I12)
  • păstă
păste prepoziție
prepoziție (I12)
  • păste
păstră prepoziție
prepoziție (I12)
  • păstră
păște prepoziție
prepoziție (I12)
  • păște
pespe prepoziție
prepoziție (I12)
  • pespe
pespre prepoziție
prepoziție (I12)
  • pespre
pestre2 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • pestre
pește2 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • pește
pista prepoziție
prepoziție (I12)
  • pista
piste prepoziție
prepoziție (I12)
  • piste
piște1 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • piște
prăstă prepoziție
prepoziție (I12)
  • prăstă
prespre prepoziție
prepoziție (I12)
  • prespre
preste prepoziție
prepoziție (I12)
  • preste
priste prepoziție
prepoziție (I12)
  • priste
prestă prepoziție
prepoziție (I12)
  • prestă
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păstra, păstrezverb

  • 1. A ține la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ține în bună stare, a avea grijă de...; a ține în posesia sa. DEX '09 DLRLC
    sinonime: îngriji
    • format_quote Ține această cămașă și o păstrează bine. ISPIRESCU, U. 75. DLRLC
    • format_quote I-a mai dat încă o furcă de aur, care torcea singură, și i-a zis cu bineșorul: păstreaz-o, că ți-a prinde bine la nevoie. CREANGĂ, P. 91. DLRLC
    • 1.1. prin specializare A conserva alimentele în bună stare, ferindu-le de alterare. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A nu călca, a nu viola (legi, norme de conduită, angajamente etc.). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Poetul întrebuințează și el cuvintele limbii, păstrîndu-le înțelesurile lor comune. VIANU, S. 8. DLRLC
      • format_quote Trebuie să se supuie formalităților necesare, să îmbrace un anumit costum, să păstreze obiceiurile și prescripțiile. CAMIL PETRESCU, U. N. 89. DLRLC
  • 2. A face să dureze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: menține
    • format_quote A fost datoria cercetătorilor critici să scoată numele meu de subt o etichetă pe care unii mi-o mai păstrează. SADOVEANU, E. 8. DLRLC
    • format_quote Operile de artă au știut și ele să păstreze un aspect cu totul impunător. ODOBESCU, S. III 76. DLRLC
    • format_quote Fie iarnă, fie vară, Eu păstrez a mea verdeață. ALECSANDRI, P. III 23. DLRLC
    • 2.1. reflexiv A se menține. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Numai Urga, în această bună voie, se păstra posomorît. SADOVEANU, D. P. 133. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A păstra tăcere(a) = a nu se destăinui. DEX '09 DLRLC
      sinonime: tăcea
      • format_quote Mezinul păstra și el tăcerea. SADOVEANU, O. I 18. DLRLC
      • format_quote Iubind în taină am păstrat tăcere, Gîndind că astfel o să-ți placă ție. EMINESCU, O. I 201. DLRLC
    • chat_bubble A(-și) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Să ne păstrăm în primul rînd calmul, BARANGA, I. 180. DLRLC
    • chat_bubble A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Păstrează-ți în minte... vorbele aceste. MURNU, I. 26. DLRLC
    • chat_bubble A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). DEX '09 DEX '98
  • 3. A nu divulga, a nu destăinui (secrete, taine etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: respecta
    • format_quote Să jurăm... Taina s-o păstrăm. ALECSANDRI, P. P. 188. DLRLC
  • 4. A pune ceva deoparte, a-și rezerva pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rezerva
    • format_quote Păstrează-ți lacrimile ce ți-au mai rămas pentru tinerețile ce înfloresc acum. SADOVEANU, N. P. 51. DLRLC
    • format_quote Dar eu numai pentru tine Inimioara mi-o păstrez. ALECSANDRI, T. 316. DLRLC
    • format_quote Orice e mai sfînt în mine... Pentru tine-l voi păstra. ALECSANDRI, P. I 173. DLRLC
etimologie:

pesteprepoziție

  • comentariu Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune. DEX '09 DEX '98
  • 1. Introduce complemente circumstanțiale de loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ploaia cade peste noi. DEX '09
      • format_quote Adă mîna, să nu cazi Peste pietrele din cale! COȘBUC, P. I 165. DLRLC
      • format_quote Bocănește el cît bocănește, cînd pîrrr! cade copacul peste car de-l sfarmă. CREANGĂ, P. 46. DLRLC
      • format_quote Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi. EMINESCU, O. I 101. DLRLC
      • format_quote Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur’ frunzele de nuc, S-așază bruma peste vii – De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235. DLRLC
      • format_quote Ba mai bine îi dau eu una peste bot, ca să nu se amestece în vorba ălor mari. SADOVEANU, M. C. 6. DLRLC
      • format_quote Și ea-l lovește-ncetișor Zîmbind, cu palma peste gură. COȘBUC, P. I 183. DLRLC
      • format_quote Atunci odată încep ele a se boci înădușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. DLRLC
      • 1.1.1. Mișcarea are direcția orizontală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
        • format_quote Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
    • 1.2. (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Apucă peste cîmpi de-a dreptul, spre niște curți mari. CREANGĂ, P. 301. DLRLC
      • format_quote Și azi el se avîntă pe calul său arab Și drumul, ca săgeții, îi dă peste pustie, Care sub luna plină lucește argintie. EMINESCU, O. I 97. DLRLC
      • format_quote Mitrea nu răspunse nimic, dar în urmă trecu roșeața peste obrajii lui. SLAVICI, N. I 70. DLRLC
      • 1.2.1. De jur-împrejur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Încinsă peste brâu cu un cordon. DEX '09 DEX '98
        • format_quote Brațul drept dacă-l întinde Roată peste brîu te prinde Și te-ntreabă: «Dragă, strîngu-l?». COȘBUC, P. I 104. DLRLC
        • format_quote Hiltruna vine drept Spre el și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amîndouă. COȘBUC, P. I 162. DLRLC
        • format_quote Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn, de fier, peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune adverbială Peste tot (locul) = pretutindeni. DEX '09 DLRLC
        sinonime: pretutindeni
        • format_quote Și-i întunerec peste tot. IOSIF, P. 32. DLRLC
        • format_quote Marea se vărsa peste tot locul. DRĂGHICI, R. 112. DLRLC
    • 1.3. Deasupra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deasupra
      • format_quote Se apleacă peste el. DEX '09 DEX '98
      • format_quote M-aplec înfrigurat peste țarină Și caut rădăcinile ascunse. BENIUC, V. 84. DLRLC
      • format_quote Te pleacă iar zîmbind peste-a mea față. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
      • format_quote Dintre flori copila rîde și se-nclină peste gratii, Ca un chip ușor de înger e-arătarea adoratei. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • 1.4. Pe deasupra; dincolo de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De unde sînteți, moșule? întrebă el cătînd cu blîndețe peste ochelari. MIRONESCU, S. A. 32. DLRLC
      • format_quote Stelele clipesc peste bălțile de sînge. VLAHUȚĂ, R. P. 25. DLRLC
      • format_quote Pretutindenea, peste capetele oamenilor, o vede; se apropie... și inima i se umple de îndărătnicie. SLAVICI, N. I 139. DLRLC
      • format_quote poetic Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?... Ca și vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc. EMINESCU, O. I 133. DLRLC
      • format_quote Cînd astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai multă pagubă, stricînd și streșina gardului. SLAVICI, N. I 13. DLRLC
      • format_quote Fata babei sărea iute peste pîrlaz. CREANGĂ, P. 284. DLRLC
      • format_quote Și aceiași pomi în floare Crengi întind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu le fac să fie azi. EMINESCU, O. I 112. DLRLC
      • format_quote Peste deal, peste colină, Este-o creangă de măslină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. DLRLC
      • format_quote (În prepoziții compuse) Se uită în jurul lui, se opri o clipă. apoi dădu drumul căpăstrului și trase de peste cingătoare o frînghie pe care o petrecu pe gîtul calului. PREDA, Î. 138. DLRLC
      • format_quote (În prepoziții compuse) Din munți și văi, de peste mări. Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55. DLRLC
      • format_quote (În prepoziții compuse) Era bîlciul de toamnă de la Sărata. la care oamenii se adună pînă de peste nouă țări și nouă mări. SLAVICI, N. I 134. DLRLC
  • 2. Introduce complemente circumstanțiale de timp. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: după
      • format_quote Peste un ceas începem să urcăm dealul. VLAHUȚĂ, R. P. 51. DLRLC
      • format_quote Nu se mai îndoia că Marta peste cîtva timp se va alina și va pierde gîndul de dragoste pentru păstor. SLAVICI, N. I 120. DLRLC
      • format_quote Peste două zile o îngropară cu cinste mare. CREANGĂ, P. 16. DLRLC
    • 2.2. (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) În timpul, în cursul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Peste zi lucrează. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Încă duminecă se vorbea că peste săptămînă Toderică va peți pe Marta. SLAVICI, N. I 98. DLRLC
      • format_quote Te urmăresc luminători Ca soarele și luna Și peste zi de-atitea ori Și noaptea totdeauna. EMINESCU, O. I 190. DLRLC
      • format_quote Peste noapte am visat că aveam un nas cît a lui de mare. NEGRUZZI, S. I 7. DLRLC
    • 2.3. Mai mult decât... DEX '09 DEX '98
      • format_quote A întârziat peste două ceasuri. DEX '09 DEX '98
  • 3. Introduce complemente circumstanțiale de mod. DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ.. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În sufletul meu fierbeau întrebări peste întrebări. SADOVEANU, O. I 420. DLRLC
      • format_quote Și ce să vezi?... Biserici peste biserici, cruci peste cruci, pustnici peste pustnici. DELAVRANCEA, O. II 317. DLRLC
      • format_quote Atunci diavolii odată încep a se cărăbăni unul peste altul în turbincă. CREANGĂ, P. 303. DLRLC
    • 3.2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Peste o mie de oameni. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Peste o mie de bolnavi zăceau în camere. MIRONESCU, S. A. 122. DLRLC
      • 3.2.1. rar Contrar, împotriva. DLRLC
        • format_quote Se întoarce numaidecît, peste așteptarea tutulor. ISPIRESCU, L. 367. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune adverbială Peste puterea (sau puterile) cuiva = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. Introduce complemente indirecte: asupra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: asupra
    • format_quote Mi-ai luat apoi copilul, să-l ucizi! Și-am zis: E bine! Tu-i ești tată și ai dreptul peste fiul meu ca mine. COȘBUC, P. I 120. DLRLC
    • format_quote Marta se făcuse stăpînă peste toți stăpînii din casă. SLAVICI, N. I 80. DLRLC
etimologie:
  • Pre (= pe) + spre DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic