5 intrări
77 de definiții
din care- explicative (38)
- morfologice (19)
- relaționale (11)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (1)
- argou (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PASĂ, pase, s. f. 1. (Sport) Transmitere a mingii către un coechipier. 2. Fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva. 3. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. ♦ (Rar) Tur la unele jocuri de cărți. ◊ Expr. A avea (sau a fi în) pasă bună (sau proastă) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de cărți; a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva. 4. (Nav.) Fâșie de apă indicată navigației într-o zonă cu stânci, bancuri, mine etc. 5. (Tehn.) Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl fasonează. – Din fr. passe, engl. pass.[1]
- Abrevierea Nav. este nedefinită. Probabil Mar. — cata
pasă2 sf [At: IOANOVICI, TEHN. 137 / Pl: ~se / E: cdp fr passée] (Teh) Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care-l fasonează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pasă1 sf [At: DELAYRANCEA, S. 142 / V: pas sn / Pl: ~se / E: fr passe, eg pass] 1 Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. 2 (Rar) Tur la jocul de cărți. 3-4 (Îe) A avea (sau a fi în) ~ bună (sau proastă) A trece prin împrejurări (favorabile sau) nefavorabile. 5-6 (Îae) (A-i reuși sau) a nu-i reuși cuiva ceea ce întreprinde într-o anumită perioadă. 7-8 (Îae) A avea (noroc sau) nenoroc. 9 Mișcare pe care un hipnotizator o face cu mâna pentru a adormi un mediu1. 10 (Spt) Trimitere a mingii către un coechipier. 11 (Spt) Înaintare către adversar, la scrimă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASĂ, pase, s. f. 1. (Sport) Transmitere a mingii către un coechipier. 2. Fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva. 3. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. ♦ (Rar) Tur la unele jocuri de cărți. ◊ Expr. A avea (sau a fi în) pasă bună (sau proastă) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de cărți; a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva. 4. (Mar.) Fâșie de apă indicată navigației într-o zonă cu stânci, bancuri, mine etc. 5. (Tehn.) Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl fasonează. – Din fr. passe, engl. pass.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PASĂ, pase, s. f. 1. (Sport) Transmiterea mingii către un coechipier. 2. Tur la un joc de cărți. Am urmărit pasa în gînd. DELAVRANCEA, S. 142. ◊ Expr. A fi în (sau a avea) pasă bună (sau proastă) = a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceea ce întreprinde într-o anumită perioadă. Am avut o pasă bună, cîștigam destul de mult. VLAHUȚĂ, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PASĂ1 s.f. 1. Trecerea mingii prin lovitură unui jucător din aceeași echipă. 2. Înaintare către adversar la scrimă. 3. Miză pe care trebuie s-o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. 4. Mișcare a mîinii la hipnotizatori. 5. (Mar.) Pasă de navigație = drum navigabil amenajat printr-o zonă de pericole sau printr-un baraj de mine. 6. Stare, situație (trecătoare). [< fr. passe].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASĂ2 s.f. (Tehn.) Trecere a metalului forjat în tiparele sau în matrițele care-l fasonează. [Cf. fr. passée].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASĂ s. f. 1. (sport) trecere a mingii prin lovitură, cu piciorul sau cu capul, unui coechipier; passing. ◊ operație de trecere la executarea unui tur de iluzionism; mișcare a mâinii la hipnotizatori. 2. înaintare către adversar, la scrimă. 3. miză pe care trebuie s-o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. 4. (mar.) culoar navigabil amenajat printr-o zonă cu pericole (stânci, epave etc.) sau printr-un baraj de mine. 5. stare, situație (trecătoare). 6. trecere a metalului forjat în tiparele sau în matrițele care-l fasonează. (< fr. passe, engl. pass)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PASĂ ~e f. 1) sport Transmitere a mingii către un coechipier. 2) (la jocurile de cărți) Sumă de bani care trebuie depusă la fiecare tur nou. ◊ A fi în ~ bună (sau proastă) a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva; a-i merge cuiva bine (sau rău). /<fr. passe, engl. pass
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
1) pásă v. intr. (lat. passare), V. pas 4.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) pásă (îmĭ) v. intr. (lat. pensare). V. păs 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
3) pásă f., pl. e (fr. passe). Barb. Șir de cîștigurĭ la joc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASA, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. 3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. – Din fr. passer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PASA, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. 3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. – Din fr. passer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PASĂMITE adv. (Pop.) Pesemne, probabil, se pare, se vede că...; într-adevăr. – Păsa1 + mite (înv. „darămite”, et. nec.).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PASĂMITE adv. (Pop.) Pesemne, probabil, se pare, se vede că...; într-adevăr. – Păsa1 + mite (înv. „darămite”, et. nec.).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PĂSA1, pers. 3 pasă, vb. I. Intranz. 1. Unipers. (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora. 2. (Înv. și pop.) A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva). ♦ Unipers. (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut. – Lat. pensare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂSA1, pers. 3 pasă, vb. I. Intranz. 1. Unipers. (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora. 2. (Înv. și pop.) A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva). ♦ Unipers. (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut. – Lat. pensare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PĂSA2, pers. 3 pasă, vb. I. Intranz. 1. (Înv.) A merge, a se duce. 2. (Pop. și fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de... – Lat. *passare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂSA2, pers. 3 pasă, vb. I. Intranz. 1. (Înv.) A merge, a se duce. 2. (Pop. și fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de... – Lat. *passare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
pas4 sn vz pasă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pasa vt [At: ODOBESCU, ap. CONTRIBUȚII, I, 121 / Pzi: ~sez / E: fr passer] 1-4 (Frm; fam) (A da sau) a ceda (pe timp limitat). 5 A face să ajungă în mâna cuiva. 6 (C. i. fructe sau legume) A trece prin sită. 7 (Pex) A zdrobi. 8 (Spt; c. i. mingea; fșa) A trimite unui coechipier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pasămite av [At: POLIZU / S și: pasă-mi-te / E: pasă „a cântări” + mite „chiar”] (Îvp) 1 Pesemne. 2 Probabil. 3 Într-adevăr. 4 Vezi bine că...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păsa2 vi [At: COD. VOR. 120/17 / Pzi: 3 pasă, pas / Imt: pasă, pas, (Mar) pa / E: ml passare] 1 (Imt; îrg) A pleca Si: a se duce. 2 (Imt; îrg) A merge. 3 (Îe) Pas, Burdele, la surcele A pune pe alții să facă o treabă a cărei îndeplinire ne privește. 4-5 (D. oameni; ccd) A-i merge (bine sau) rău. 6 (Pfm; urmat de c „de”, „să”) Încearcă să... Si: (pop) caută de... 7 (Pfm; urmat de c „de”, „să”) Îndrăznește să...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păsa1 [At: PSALT. 54 / Pzi: păs, 2 peși, 3 pasă / Cj: să pese / Par: păsat, (reg) păsut / E: ml pensare] 1 vi (Îvp) A cântări sau a atârna greu. 2 vi (Îvp) A se lăsa greu peste ceva Si: a apăsa. 3 viu (Ccd) A suporta cu greutate un lucru sau o situație, a-i fi sau a-i cădea greu cuiva. 4 viu (Ccd) A-i pricinui cuiva neplăceri. 5 viu (Ccd; udp „de”) A simți o neliniște, o grijă supărătoare pentru ceva. 6 viu (Ccd; udp „de”) A nu rămâne indiferent la ceva. 7 viu (Ccd; udp „de”) A se îngrijora de ceva. 8-9 viu (Reg) A simți o durere (fizică) Si: a durea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASA, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trece mingea unui coechipier. 2. (Franțuzism) A da sau a ceda (cuiva) un lucru; a face să ajungă sau să treacă în mîna altuia. Poți să-mi pasezi și mie o hîrtie de o sută, pînă iau chenzina de la teatru? C. PETRESCU, C. V. 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PASĂMITE adv. (Popular și arhaizant) Pesemne, probabil, se pare, se vede că... – Cînd tocmai se gîndea că lumea d-aci încolo nu mai e ca lumea, pasămite se uluise el că iar a dat peste oameni ca și dînsul. DELAVRANCEA, S. 243. Pasămite, i se făcuse milă de el babei. VLAHUȚĂ, O. A. III 60. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. ISPIRESCU, L. 35.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂSA1, pers. 3 pasă, vb. I. Intranz. 1. (Cu dativul, mai ales în construcții negative sau interogative retorice) A simți o neliniște, grijă, supărare; a se îngrijora; a avea grijă de... Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea? COȘBUC, R. I 153. De astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei Mă lasă. EMINESCU, O. I 187. Nici mie nu-mi pasă de-ți pasă sau de nu-ți pasă.I ALECSANDRI, T. I 93. Și tu bade, crezi că eu Mă topesc de dorul tău? – Mîndră, de nu ți-ar păsa, Acum nu m-ai întreba! JARNÍK-BÎRSEANU, 229. 2. A-i cădea, a-i atîrna (cuiva) greu. Cam pe urma tuturor, Vine Jița. smedioară: Pasă-i capul de parale, Urechiuși De cerceluși Și gîtul de mărgeluși. TEODORESCU, P. P. 54. – Formă gramaticală: prez. conj. să-mi pese (RETEGANUL, P. II 9, ISPIRESCU, L. 34).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂSA2, pers. 3 pasă, vb. I. Intranz. 1. (Învechit) A merge, a se duce. Dar steaua pe nave lumina-și îndreaptă,. Și navele pasă acum spre noroc. ANGHEL, P. 76. Pasă ceata călătoare, Cînd pe noapte, cînd pe soare. ALECSANDRI, O. 129. Își îndeamnă calul inundat de spume. El de mult pe cale pasă rătăcind! id. P. III 151. 2. (La imperativ, cu valoare de interjecție, și în forma pas) a) Du-te, mergi. Pas, Grigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. P. 38. Pasă cu dumnezeu, fiica mea, și adu-ți aminte de învățăturile mele. ISPIRESCU, L. 13. Deci tu, hatmane, pasă ș-adună Din cetate cetele cele mai viteze. BUDAI-DELEANU, Ț. 233. b) (Urmat de o propoziție introdusă prin «de» sau, mai rar, prin «să») încearcă..., îndrăznește..., caută... Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 40. [Turcii] tratau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale, ș-apoi pas să nu le fi urmat. GHICA, S. VI. Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu-i. RUSSO, S. 17. – Imper. și: pas.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PASA vb. I. tr. 1. (Sport) A trece mingea altui jucător din echipă. 2. (Fam.) A ceda, a transmite, a trece cuiva ceva. [< fr. passer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASA vb. tr. 1. a transmite cuiva ceva. 2. (sport) a trece mingea unui coechipier. (< fr. passer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A PASA ~ez tranz. 1) (mingea) A trimite altui jucător din echipă (în timpul jocului). 2) (lucruri, bani etc.) A face să ajungă (direct sau indirect) la altcineva; a pune în posesia cuiva; a transmite. 3) (fructe sau legume) A zdrobi trecând printr-o sită. /<fr. passer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PASĂMITE adv. pop. (atribuie celor spuse valoare de probabilitate, de posibilitate etc.) După cât se pare; pesemne; probabil. /pasă + mite
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A PĂSA1 pers. 3 pasă intranz. (de obicei în construcții negative sau interogative) A fi cuprins de grijă; a se neliniști; a se îngrijora. /<lat. pensare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A PĂSA2 pers. 3 pasă intranz. înv. A se deplasa, părăsind locul inițial; a pleca; a se duce. ◊ Pasă! pleacă! du-te! mergi! /<lat. passare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pasă-mi-te adv. se vede, pare că: pasă-mi-te ea pierduse un oscior ISP. [De la a păsa cu finalul din gogeamite, lehamite].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păsa v. 1. (impersonal) a avea păs de ceva, a se interesa: nu-i pasă de nimic; 2. a se îngriji, a se teme: puțin îmi pasă. [Lat. PENSARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
4) pas, a păsá v. intr. (lat. passare, d. passus, pas; it. passare, pv. sp. pasar, fr. passer, pg. passar, a trece. V. pășesc). Vechĭ. Numaĭ pasă, păsăm, păsațĭ, mergĭ, să mergem, mergeți (du-te, să ne ducem, duceți-vă). Azĭ numaĭ pasă (prescurtat și pas): Pasă, ceată călătoare (Al.), mergĭ, du-te, trecĭ, ceată călătoare; pas’ de zi o vorbă, pas’ de te du (încearcă să zicĭ o vorbă, să te ducĭ [dacă îndrăzneștĭ, dacă poțĭ]): pas’ să țĭ-o plătească (Nec. 2, 186). V. pasă-mi-te.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pásă-mi-te saŭ pasămite adv. (d. pas 4. V. mi-te). Vest. Fam. Cînd colo, în realitate, după cum văzuĭ: pasă-mi-te, el murise! El murise, pasă-mi-te!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) păs orĭ pes (ca apes), a-țĭ păsa v. intr. (lat. pensare, a cîntări, a aprecia, d. péndere, pensum, a cîntări, a plăti, din răd. pend, pond [de unde și apes, pansez, pensiune, ponderabil; dispensez, speze]; it. pesare, a cîntări, și pensare, a cugeta; pv. pezar; fr. peser, a cîntări, și penser, a cugeta; sp. pg. pesar și pensar). Ob. numaĭ la pers. III sg. îmĭ pasă, îmĭ păsa, mĭ-a păsat, îmĭ păsase, îmĭ va păsa saŭ a să-mĭ pese, mĭ-ar păsa, a-țĭ păsa. Vechĭ. (Ps. S.). Pasă, apeasă. Azĭ. A-țĭ păsa de, a avea grijă, a te incomoda ceva, a te teme: nu-mĭ pasă de nimica, nu-mĭ pasă că vine dușmanu. – Part. și păsut (după durut).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) păsá (a) v. intr. (lat. passare), V. pas 4.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) păsá (a-țĭ) v. intr. (lat. pensare). V. păs 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pasă s. f., g.-d. art. pasei; pl. pase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pasă s. f., g.-d. art. pasei; pl. pase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pasă s. f., g.-d. art. pasei; pl. pase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pasă (nu: passă), pl. pase
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
pasa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pasez, 3 pasează; conj. prez. 1 sg. să pasez, 3 să paseze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pasămite (pop., fam.) adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păsa2 (a ~) (a se duce) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. păs, 2 sg. peși, 3 pasă; conj. prez. 1 sg. să păs, 3 să pese; imper. 2 sg. afirm. pasă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păsa3 (a-i ~) (a se sinchisi) vb., ind. prez. 3 sg. [îmi etc.] pasă; conj. prez. 3 sg. să [îmi/să-mi] pese; ger. păsându-mi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păsa1 (a ~) (a încerca; a îndrăzni) (pop.) vb., imper. 2 sg. afirm. pasă/pas’ (numai + de/să + vb.: Pas’ de pricepe/să pricepi.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pasa (a ~) vb., ind. prez. 3 pasează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pasămite (pop.) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păsa1 (a ~) (a se sinchisi) vb., ind. prez. 3 sg. pasă; conj. prez. 3 sg. să pese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păsa2 (a ~) (a merge, a se duce) (înv.) vb., ind. prez. 3 pasă; (a încerca, a îndrăzni) (pop.) imper. 2 sg. pasă/pas’ (numai + să/de + vb.: pas’ de pricepe)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pasa vb., ind. prez. 1 sg. pasez, 3 sg. și pl. pasează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pasămite adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păsa (a se duce) vb., ind. prez. 3 sg. pasă, (du-te, îndrăznește) imper. 2 sg. pasă/pas
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păsa (a se îngrijora, a apăsa) vb., ind. prez. 3 sg. pasă; conj. prez. 3 sg. pese
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pasămite
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
pasă-mi-te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PASĂ s. v. tur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PASĂ s. tur. (~ la jocul de cărți.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PASA vb. a mărunți, a zdrobi. (A ~ legume.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PASA vb. v. da, transmite, trece.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PASĂMITE adv. v. pesemne, poate, probabil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂSA vb. 1. a se îngrijora, a se neliniști, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. (Nu-i ~ de nimeni.) 2. a-l interesa, a se sinchisi. (Nu-i ~ de nimic.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂSA vb. v. apăsa, călca, comprima, duce, merge, păși, pleca, porni, presa, strânge, umbla.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PASA vb. a mărunți, a zdrobi. (A ~ legume.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pasămite adv. v. PESEMNE. POATE. PROBABIL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂSA vb. 1. a se îngrijora, a se neliniști, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. (Nu-i ~ de nimeni.) 2. a (se) interesa, a (se) sinchisi. (Nu-i ~ de nimic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păsa vb. v. APĂSA. CĂLCA. COMPRIMA. DUCE. MERGE. PĂȘI. PLECA. PORNI. PRESA. STRÎNGE. UMBLA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
a păsa În ER, p. 124-126, am discutat originea și sensurile verbului a păsa. La cele spuse acolo trebuie adăugat că a păsa ajunge să însemne și „a fi greu”, „a fi împovărat”: pésă-i capul de parale, Urechiuși de cerceluși Și gîtul de mărgeluși (Teodorescu, PP, p. 54).
- sursa: GAER (1975)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
păsa, pers. 3 sg. pasă, vb. I 1. (înv. și reg.; folosit mai ales la imperativ) a pleca, a se duce; a merge, a umbla; a păși. 2. a o duce, a-i fi, a-i merge (bine sau rău). 3. (pop. și fam.) încearcă să..., caută... să, îndrăznește să...
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
păsa, pas, vb. intranz. – (înv.) A pleca, a merge: „…e îi păsați curund la el și-l aduceți repede înaintea mea…” (Dariu Pop, 1938: 48; Fericea); „Urie, tu pasă amu și la casa ta…” (idem: 50). – Lat. *passare (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păsa, pas, vb. intranz. – (înv.) A pleca, a merge: „… e îi păsați curund la el și-l aduceți repede înaintea mea…” (Dariu Pop 1938: 48; Fericea); „Urie, tu pasă amu și la casa ta…” (idem: 50). – Lat. passare (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Ce-ți pasă ție, chip de lut, dacă-oi fi eu sau altul? – două versuri din Luceafărul de Mihail Eminescu, devenite o expresie cunoscută. Versurile le rostește Hiperion (Luceafărul) cînd o vede pe iubita visurilor sale în brațele altuia. Expresia se folosește, în genere, la adresa persoanelor nestatornice, schimbătoare. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A NU-I PĂSA a-l durea în bigă / în cot / în șpiț, a i se fâlfâi (cuiva de ceva), a-l lăsa rece, a nu mai putea (de cineva sau ceva), a i se rupe (în paișpe) de ceva.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a pasa mingea expr. (pub.) a se eschiva, a se fofila; a evita să-și asume răspunderea.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NU-MI PASĂ! ete fleoșc! / pula! / scârț!, etete!, mă doare-n cot! / cur! / pix! / șpiț!, mi se rupe!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pasa, pasez v. t. 1. a da / a ceda cuiva ceva 2. a transmite altcuiva
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
compus Surse flexiune: IVO-III, Scriban |
|
verb (V69) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V69) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
pasă, pasesubstantiv feminin
- 1. Transmitere a mingii către un coechipier. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: passing
- 2. Înaintare către adversar la scrimă. DN
- 3. Fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva. DEX '09 DEX '98 DN
- 4. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. DEX '09 DEX '98 DN
- 4.1. Tur la unele jocuri de cărți. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tur
- Am urmărit pasa în gînd. DELAVRANCEA, S. 142. DLRLC
- A avea (sau a fi în) pasă bună (sau proastă) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de cărți; a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am avut o pasă bună, cîștigam destul de mult. VLAHUȚĂ, la CADE. DLRLC
-
-
-
- 5. Fâșie de apă indicată navigației într-o zonă cu stânci, bancuri, mine etc. DEX '09 DN
- 6. Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl fasonează. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- passe DEX '09 DEX '98 DN
- pass DEX '09 DEX '98 MDN '00
pasa, pasezverb
- 1. A trimite mingea unui coechipier. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: transmite
- Poți să-mi pasezi și mie o hîrtie de o sută, pînă iau chenzina de la teatru? C. PETRESCU, C. V. 55. DLRLC
-
etimologie:
- passer DEX '09 DEX '98 DN
pasămiteadverb
-
- Cînd tocmai se gîndea că lumea d-aci încolo nu mai e ca lumea, pasămite se uluise el că iar a dat peste oameni ca și dînsul. DELAVRANCEA, S. 243. DLRLC
- Pasămite, i se făcuse milă de el babei. VLAHUȚĂ, O. A. III 60. DLRLC
- A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. ISPIRESCU, L. 35. DLRLC
-
etimologie:
- Păsa + mite (învechit pentru „darămite”, etimologie necunoscută). DEX '09 DEX '98
păsa, păsverb
-
- Dar steaua pe nave lumina-și îndreaptă, Și navele pasă acum spre noroc. ANGHEL, P. 76. DLRLC
- Pasă ceata călătoare, Cînd pe noapte, cînd pe soare. ALECSANDRI, O. 129. DLRLC
- Își îndeamnă calul inundat de spume. El de mult pe cale pasă rătăcind! ALECSANDRI, P. III 151. DLRLC
-
- 2. La imperativ, are valoare de îndemn sau de avertisment. DEX '09 DLRLC
- 2.1. Du-te, mergi! DLRLC
- Pas, Grigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. P. 38. DLRLC
- Pasă cu dumnezeu, fiica mea, și adu-ți aminte de învățăturile mele. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
- Deci tu, hatmane, pasă ș-adună Din cetate cetele cele mai viteze. BUDAI-DELEANU, Ț. 233. DLRLC
-
- 2.2. Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de... DEX '09 DLRLC
- Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 40. DLRLC
- [Turcii] tratau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale, ș-apoi pas să nu le fi urmat. GHICA, S. VI. DLRLC
- Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu-i. RUSSO, S. 17. DLRLC
-
-
- comentariu Imperativ și: pas’. DLRLC DOOM 2
etimologie:
- *passare DEX '09
păsa, păsverb
- 1. (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora. DEX '09 DLRLC
- Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea? COȘBUC, R. I 153. DLRLC
- De astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei Mă lasă. EMINESCU, O. I 187. DLRLC
- Nici mie nu-mi pasă de-ți pasă sau de nu-ți pasă! ALECSANDRI, T. I 93. DLRLC
- Și tu bade, crezi că eu Mă topesc de dorul tău? – Mîndră, de nu ți-ar păsa, Acum nu m-ai întreba! JARNÍK-BÎRSEANU, 229. DLRLC
-
- 2. A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva). DEX '09 DLRLC
- Cam pe urma tuturor, Vine Jița smedioară: Pasă-i capul de parale, Urechiuși De cerceluși Și gîtul de mărgeluși. TEODORESCU, P. P. 54. DLRLC
- 2.1. (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut. DEX '09
-
etimologie:
- pensare DEX '09