2 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARCELA, parcelez, vb. I. Tranz. A împărți un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza (1). – Din fr. parceller.

PARCELA, parcelez, vb. I. Tranz. A împărți un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza (1). – Din fr. parceller.

parcela vt [At: BARCIANU / V: (reg) părțăla / Pzi: ~lez / E: fr parceller, ger parzellieren] (C. i. loturi, terenuri, păduri etc.) A împărți în parcele Si: (reg) a răclui.

PARCELA, parcelez, vb. I. Tranz. (Cu privire la terenuri) A împărți în parcele.

PARCELA vb. I. tr. A împărți în parcele (o suprafață de teren). [< fr. parceller].

PARCELA vb. tr. a compartimenta un teren, o pădure etc. în parcele. (< fr. parceller)

A PARCELA ~ez tranz. (terenuri, păduri etc.) A împărți în parcele; a răclui. /<fr. parceller

PARCELĂ, parcele, s. f. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări; lot. – Din fr. parcelle.

PARCELĂ, parcele, s. f. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări; lot. – Din fr. parcelle.

parce sf [At: BARCIANU / V: (îrg) parțe~, (reg) parcel sn, ~rțăl sn, părțală, părțălă, pârțale sfp / Pl: ~le / E: fr parcelle] 1 Porțiune de teren precis delimitată, destinată unei anumite utilizări Si: (îrg) raclă, (reg) parcea (2). 2 (Buc; îf parțăl) Suprafață de teren de aproximativ douăzeci de ari. 3 (Reg) Loc unde închid ciobanii oile noaptea pentru a îngrășa pământul. corectat(ă)

părța sf vz parcelă

PARCELĂ, parcele, s. f. Porțiune delimitată de teren destinată unei anumite întrebuințări. De la marginea satului începea coasta lină cu sute de parcele. REBREANU, I. 51. ◊ (Metaforic) [Zările vaste] sînt înlocuite de un orizont restrîns, închis de pereți de piatră și de trunchiurile brazilor, ale căror ramuri împart chiar cerul în mici și disparate parcele. BOGZA, C. O. 88.

PARCE s.f. Porțiune de teren bine delimitată care face parte dintr-un teren mai întins. [< fr. parcelle].

PARCE s. f. porțiune de teren delimitată precis și destinată unui anumit scop. (< fr. parcelle)

PARCELĂ ~e f. Porțiune de teren (de mărimi variabile), delimitată în vederea exploatării. /<fr. parcelle

parcelă f. parte mică de teren (fr. = parcelle).

*parcélă f., pl. e (fr. parcelle, d. lat. *particella = particula, părticică, particulă). Parte mică de teren: a împărți o moșie în parcele.

*parceléz v. tr. (fr. parceller). Împart o moșie în parcele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parcela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. parcelez, 3 parcelea; conj. prez. 1 sg. să parcelez, 3 să parceleze

parcela (a ~) vb., ind. prez. 3 parcelea

parcela vb., ind. prez. 1 sg. parcelez, 3 sg. și pl. parcelea

parce s. f., g.-d. art. parcelei; pl. parcele

parce s. f., g.-d. art. parcelei; pl. parcele

parce s. f., g.-d. art. parcelei; pl. parcele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARCELA vb. (reg.) a răclui. (A ~ un teren.)

PARCELA vb. (reg.) a răclui. (A ~ un teren.)

PARCE s. lot, (înv. și reg.) raclă, (reg.) parcea, (prin Ban.) tal. (Teren împărțit în ~e.)

Intrare: parcela
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parcela
  • parcelare
  • parcelat
  • parcelatu‑
  • parcelând
  • parcelându‑
singular plural
  • parcelea
  • parcelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parcelez
(să)
  • parcelez
  • parcelam
  • parcelai
  • parcelasem
a II-a (tu)
  • parcelezi
(să)
  • parcelezi
  • parcelai
  • parcelași
  • parcelaseși
a III-a (el, ea)
  • parcelea
(să)
  • parceleze
  • parcela
  • parcelă
  • parcelase
plural I (noi)
  • parcelăm
(să)
  • parcelăm
  • parcelam
  • parcelarăm
  • parcelaserăm
  • parcelasem
a II-a (voi)
  • parcelați
(să)
  • parcelați
  • parcelați
  • parcelarăți
  • parcelaserăți
  • parcelaseți
a III-a (ei, ele)
  • parcelea
(să)
  • parceleze
  • parcelau
  • parcela
  • parcelaseră
părțăla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: parcelă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parce
  • parcela
plural
  • parcele
  • parcelele
genitiv-dativ singular
  • parcele
  • parcelei
plural
  • parcele
  • parcelelor
vocativ singular
plural
parcel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
parțăl
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
parțelă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părțală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părțălă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părțală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârțale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parcela, parcelezverb

  • 1. A împărți un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

parce, parcelesubstantiv feminin

  • 1. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: lot
    • format_quote De la marginea satului începea coasta lină cu sute de parcele. REBREANU, I. 51. DLRLC
    • format_quote metaforic [Zările vaste] sînt înlocuite de un orizont restrîns, închis de pereți de piatră și de trunchiurile brazilor, ale căror ramuri împart chiar cerul în mici și disparate parcele. BOGZA, C. O. 88. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.