11 definiții pentru păunaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂUNAȘ, păunași, s. m. Diminutiv al lui păun; păunel. ♦ Epitet dezmierdător dat unui tânăr frumos, mândru, voinic. ◊ Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -aș.

PĂUNAȘ, păunași, s. m. Diminutiv al lui păun; păunel. ♦ Epitet dezmierdător dat unui tânăr frumos, mândru, voinic. ◊ Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -aș.

păunaș sm [At: ALECSANDRI, T. I, 352 / V: peu~ / Pl: ~i / E: păun + -aș] 1-12 (Șhp) Păun (1, 5-9) (mic) Si: păunel (1-12), (rar) păunior (1-12), (reg) păuniț (1-12). 13-14 Păun (4) (frumos). 15 (Îs) ~ul codrilor Haiduc tânăr, frumos, voinic. 16 (Rar; dep) Om înfumurat și prost. 17 (Reg; art) Cântec popular haiducesc. corectat(ă)

PĂUNAȘ, pălmași, s. m. Diminutiv al lui păun. Și-mi văzu d-un păunaș, D-un păun cu coada verde. PĂSCULESCU, L. P. 51. Haide, mîndro... să fugim. Că noi bine ne lovim Și la ochi și la sprîncene Ca doi păunași la pene! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 57. ◊ Fig. (Termen afectiv pentru un tînăr frumos, chipeș, iubit) Trebuie să vie acuși păunașul tatii. ALECSANDRI, T. I 352. Potera... întreba de Gheorghiță, Gheorghilaș, Tînăr, mîndru păunaș. PĂSCULESCU, L. P. 277. ◊ Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tînăr, mîndru, voinic. Și pe noi ne-a-ntîmpina păunașul codrilor, Voinicul voinicilor. ALECSANDRI, P. P. 24.

păunaș m. 1. puiu de păun; 2. fig. tânăr, mândru și frumos: păunașul codrilor, voinicul voinicilor POP.

păunáș m. Păun mic. Păunașu codrilor, epitet de admirațiune unuĭ haĭduc frumos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păunaș (desp. pă-u-) s. m., pl. păunași

păunaș (pă-u-) s. m., pl. păunași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: păunaș
  • silabație: pă-u-naș info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păunaș
  • păunașul
  • păunașu‑
plural
  • păunași
  • păunașii
genitiv-dativ singular
  • păunaș
  • păunașului
plural
  • păunași
  • păunașilor
vocativ singular
  • păunașule
  • păunașe
plural
  • păunașilor
peunaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păunaș, păunașisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui păun. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păunel
    • format_quote Și-mi văzu d-un păunaș, D-un păun cu coada verde. PĂSCULESCU, L. P. 51. DLRLC
    • format_quote Haide, mîndro... să fugim... Că noi bine ne lovim Și la ochi și la sprîncene Ca doi păunași la pene! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 57. DLRLC
    • 1.1. Epitet dezmierdător dat unui tânăr frumos, mândru, voinic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Trebuie să vie acuși păunașul tatii. ALECSANDRI, T. I 352. DLRLC
      • format_quote Potera... întreba de Gheorghiță, Gheorghilaș, Tînăr, mîndru păunaș. PĂSCULESCU, L. P. 277. DLRLC
      • 1.1.1. Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Și pe noi ne-a-ntîmpina păunașul codrilor, Voinicul voinicilor. ALECSANDRI, P. P. 24. DLRLC
etimologie:
  • Păun + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.