2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂMÂNTENESC, -EASCĂ, pământenești, adj. (Înv.) Autohton, pământean (2). – Pământean + suf. -esc.

PĂMÂNTENESC, -EASCĂ, pământenești, adj. (Înv.) Autohton, pământean (2). – Pământean + suf. -esc.

pământenesc, ~ească a [At: CR (1830) 251/12 / Pl: ~ești / E: pământean + -esc] 1-6 (Asr) Pământean (6, 8-12).

pământeni [At: GRAIUL, I, 422 / Pzi: ~nesc / E: pământean] 1 vr (Olt) A se stabili într-un anumit loc. 2 vt (Reg) A împroprietări.

PĂMÎNTENESC, -EASCĂ, pămîntenești, adj. (Învechit) Pămîntean (2). Precum dumneata ai fost de atîta de mult întrebuințat în ocîrmuirea pămîntenească... să-mi trimeți proclamația lui Ipsilanti. KOGĂLNICEANU, S. 100.

împămîntenésc v. tr. Fac pămîntean, acord aceleașĭ drepturĭ ca și pămîntenilor (indigenilor), naturalizez. V. refl. Mă așez definitiv undeva. – Rar și pămîntenesc.

1) pămîntenésc, -eáscă adj., pl. m. și f. eștĭ (d. pămîntean). Indigen, autohton: regulament ostășesc pentru miliția pămîntenească (1831).

2) pămîntenésc v. tr. V. împămîntenesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pământenesc (înv.) adj. m., f. pământenească; pl. m. și f. pământenești

pământenesc (înv.) adj. m., f. pământenească; pl. m. și f. pământenești

pământenesc adj. m., f. pământenească; pl. m. și f. pământenești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂMÂNTENESC adj., s. v. aborigen, autohton, băștinaș, indigen, neaoș, pământean.

pămîntenesc adj., s. v. ABORIGEN. AUTOHTON. BĂȘTINAȘ. INDIGEN. NEAOȘ. PĂMÎNTEAN.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pământeni, pământenesc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se stabili, a se statornici într-un loc. 2. a împroprietări.

Intrare: pământenesc
pământenesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pământenesc
  • pământenescul
  • pământenescu‑
  • pământenească
  • pământeneasca
plural
  • pământenești
  • pământeneștii
  • pământenești
  • pământeneștile
genitiv-dativ singular
  • pământenesc
  • pământenescului
  • pământenești
  • pământeneștii
plural
  • pământenești
  • pământeneștilor
  • pământenești
  • pământeneștilor
vocativ singular
plural
Intrare: pământeni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pământeni
  • pământenire
  • pământenit
  • pământenitu‑
  • pământenind
  • pământenindu‑
singular plural
  • pământenește
  • pământeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pământenesc
(să)
  • pământenesc
  • pământeneam
  • pământenii
  • pământenisem
a II-a (tu)
  • pământenești
(să)
  • pământenești
  • pământeneai
  • pământeniși
  • pământeniseși
a III-a (el, ea)
  • pământenește
(să)
  • pământenească
  • pământenea
  • pământeni
  • pământenise
plural I (noi)
  • pământenim
(să)
  • pământenim
  • pământeneam
  • pământenirăm
  • pământeniserăm
  • pământenisem
a II-a (voi)
  • pământeniți
(să)
  • pământeniți
  • pământeneați
  • pământenirăți
  • pământeniserăți
  • pământeniseți
a III-a (ei, ele)
  • pământenesc
(să)
  • pământenească
  • pământeneau
  • pământeni
  • pământeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pământenesc, pământeneascăadjectiv

  • 1. învechit Pământean. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Precum dumneata ai fost de atîta de mult întrebuințat în ocîrmuirea pămîntenească... să-mi trimeți proclamația lui Ipsilanti. KOGĂLNICEANU, S. 100. DLRLC
etimologie:
  • Pământean + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.