2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ozene sn [At: DN3 / E: o(biect) z(burător) ne(identificat)] (Liv) Denumire pentru o serie de fenomene considerate a fi un fel de nave spațiale și care nu au fost încă identificate Si: farfurii zburătoare.

OZENE, ozeneuri, s. n. Denumire dată obiectelor zburătoare neidentificate. [Var.: ozeneu s. n.] – Din o[biect] z[burător] n[eidentificat].

OZENĂ, ozene, s. f. Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului. – Din fr. ozène.

OZENĂ, ozene, s. f. Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului. – Din fr. ozène.

OZN, OZN-uri, s. n. Denumire dată obiectelor zburătoare neidentificate; farfurie zburătoare. [Cit. ozene.Var.: ozeneu s. n.] – Abr. din O[biect] Z[burător] N[eidentificat].

oze sf [At: BIANU, D. S. / Pl: (rar) ~ne / E: fr ozène] Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului.

OZE s.f. Inflamație supurativă fetidă a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia și la dispariția simțului mirosului. [< fr. ozène, cf. gr. ozaina].

OZENEU s.n. (Liv.) Denumire pentru o serie de fenomene considerate a fi un fel de nave spațiale și care nu au fost încă identificate; farfurie zburătoare. [< O(biect) Z(burător) NE(identificat)].

OZE s. f. inflamație supurativă fetidă a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia și dispariția simțului mirosului. (< fr. ozène, gr. ozaina, duhoare)

OZENEU s. f. denumire pentru o serie de fenomene considerate a fi un fel de nave spațiale și care nu au fost încă identificate; farfurii zburătoare. (< o/biect z/burător/ ne/identificat/)

OZN s. n. Denumire dată obiectelor zburătoare neidentificate ◊ „A. D., soția unui vânzător de pește din Geneva, a adus la cunoștința autorităților locale că un obiect zburător neidentificat a «coborât», luni seara, în curtea locuinței sale. O.Z.N.-ul, care, potrivit spuselor femeii, a «staționat» circa 10 minute și a rămas imobilizat la o înălțime de un metru deasupra solului, producea un zgomot ascuțit, asemenea unui scrâșnet.” R.l. 21 III 74 p. 6. ◊ „Un ozene e reperat de doi polițiști radiofoniști.” R.lit. 7 VII 79 p. 12. ◊ OZN-urile au durat destul pentru a produce câteva generații de credincioși.” R.lit. 20 V 82 p. 2. ◊ OZN-uri pornesc vijelios de pe Lună.” R.l. 4 XI 93 p. 7; v. și 18 VIII 80 p. 2; v. și ozenist [pron. ozene; scris și O.Z.N., ozene] (abreviere din O[biect] Z[burător] N[eidentificat], după engl. UFO – U[nidentified] F[lying] O[bject] „obiect zburător neidentificat”; FC I 156, A. Bantaș BE 123; DEX, DN3)

OZENEU ~e n. Obiect zburător neidentificat. /Din O.Z.N. (Obiect Zburător Neidentificat)

ozénă f., pl. e (vgr. ózaina, d. ózein, a puți). Med. Un fel de ulcer puturos care se formează în nas între 10-20 de anĭ din scrofule, din sifilis și din alte boale moștenite.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ozene s. n., pl. ozeneuri; abr. OZN

oze s. f., g.-d. art. ozenei; pl. ozene

OZN [cit. ozene] s. n., pl. OZN-uri [cit. ozeneuri]

oze s. f., g.-d. art. ozenei; pl. ozene

*OZN [cit. ozene] s. n., art. OZN-ul; pl. OZN-uri

oze s. f., g.-d. art. ozenei; pl. ozene

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

OZN obiect zburător neidentificat, de proveniență necunoscută pentru un observator terestru, bănuit că ar avea proveniență cosmică.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

O.Z.N., denumire prescurtată pentru obiectele zburătoare neidentificate. Traducere a denumirii engleze UFO (Unidenfied Flying Objects). Sin. farfurie zburătoare.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

O.Z.N. s. invar. siglă de la o zeamă neidentificată cafea slabă; cafea preparată din surogat.

Intrare: ozenă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oze
  • ozena
plural
  • ozene
  • ozenele
genitiv-dativ singular
  • ozene
  • ozenei
plural
  • ozene
  • ozenelor
vocativ singular
plural
Intrare: OZN
  • pronunție: ozene
substantiv neutru (N24--)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • OZN
  • OZN-ul
  • OZN-u‑
plural
  • OZN-uri
  • OZN-urile
genitiv-dativ singular
  • OZN
  • OZN-ului
plural
  • OZN-uri
  • OZN-urilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ozeneu
  • ozeneul
  • ozeneu‑
plural
  • ozeneuri
  • ozeneurile
genitiv-dativ singular
  • ozeneu
  • ozeneului
plural
  • ozeneuri
  • ozeneurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ozene
  • ozeneul
  • ozeneu‑
plural
  • ozeneuri
  • ozeneurile
genitiv-dativ singular
  • ozene
  • ozeneului
plural
  • ozeneuri
  • ozeneurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oze, ozenesubstantiv feminin

  • 1. Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

OZN, OZN-urisubstantiv neutru

  • 1. Denumire dată obiectelor zburătoare neidentificate; farfurie zburătoare. DEX '09 DN
etimologie:
  • abreviere O[biect] Z[burător] N[eidentificat] DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.