8 definiții pentru ospețime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSPEȚIME s. f. (Pop.) Mulțime de oaspeți. – Oaspete + suf. -ime.

ospețime sf [At: SEVASTOS, N. 134 / Pl: (rar) ~mi / E: oaspete + -ime] (Pop; csc) Musafiri.

OSPEȚIME s. f. (Rar) Mulțime de oaspeți. – Oaspete + suf. -ime.

OSPEȚIME s. f. (Rar, cu sens colectiv) Mulțime de oaspeți, totalitatea oaspeților. El ar veni De acolo aci, Dar are mulțime De ospețime. SEVASTOS, N. 134.

ospețíme f. P. P. Mulțime de oaspețĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ospețime (pop.) s. f., g.-d. art. ospețimii

ospețime (pop.) s. f., g.-d. art. ospețimii

ospețime s. f., g.-d. art. ospețimii

Intrare: ospețime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ospețime
  • ospețimea
plural
genitiv-dativ singular
  • ospețimi
  • ospețimii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ospețimesubstantiv feminin

  • 1. rar Mulțime de oaspeți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote El ar veni De acolo aci, Dar are mulțime De ospețime. SEVASTOS, N. 134. DLRLC
etimologie:
  • Oaspete + sufix -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.