15 definiții pentru omilie
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OMILIE, omilii, s. f. Cuvântare bisericească; predică. – Din ngr. omilía.
OMILIE, omilii, s. f. Cuvântare bisericească; predică. – Din ngr. omilía.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
omilie sf [At: (a. 1775) GCR II, 108/40 / P: ~li-e / V: (reg) omel~ / A și: omilie / Pl: ~ii / E: ngr ὀμιλία] Cuvântare bisericească Si: predică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMILIE, omilii, s. f. Cuvîntare bisericească, predică. Unde ai rămas?... – La omilia despre ciumă. Aici! – zise el, arătînd locul în carte. SLAVICI, N. I 262.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
omilie f. cuvântare bisericească despre coprinsul sfintei Scripturi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*omilíe f. (vgr. ῾omilia, lat. homilia). Discurs bisericesc, predică, cazanie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
omelie sf vz omilie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
omilie s. f., art. omilia, g.-d. art. omiliei; pl. omilii, art. omiliile (desp. -li-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
omilie s. f., art. omilia, g.-d. art. omiliei; pl. omilii, art. omiliile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
omilie s. f., art. omilia, g.-d. art. omiliei; pl. omilii, art. omiliile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
omilie, -liei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OMILIE s. v. cazanie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OMILIE s. (BIS.) cazanie, cuvînt, predică, (înv.) chiriacodromion, didahie, poucenie, predicare, predicație, propovedanie, carte cu învățătură.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
omilie (omilii), s. f. – Predică. – Mr. omilie. Mgr. ỏμιλία (sec. XVIII). – Der. omiliar, s. n. (carte de predici).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
OMILIE (< gr. homilia, relații familiare) Specie a elocinței de amvon, predică (sinonim cu cazanie), omilia constă în explicarea unei epistole, a evangheliei zilei, a unui pasaj din cărțile religioase și care pare-se a fi constituit forma primitivă a elocinței de amvon. Acest gen de elocință a fost ilustrat de mitropoliții Grigore Țamblac (secolul al XV-Iea) și Antim Ivireanu în Didahiile sale, el deschizînd drumul genului retoric în cultura noastră. Termenul omiletică, derivat de la omilie, apărut în cultura europeană a secolului al XVIII-lea, denumește acea artă a elocinței sacre.
- sursa: MDTL (1979)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
OMILÍE (< ngr.) s. f. Cea mai veche formă de predică bisericească, prin care se explicau și se interpretau pe înțelesul tuturor pasaje din „Noul Testament”. Modele ale genului sunt considerate o. ale lui Ioan Hrisostom. Primele traduceri de o. au fost făcute pe teritoriul românesc de Coresi („Tâlcul evangheliilor”, 1567-1568 și „Evanghelie cu învățătură”, 1581). Sin. cazanie, predică.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
omilie, omiliisubstantiv feminin
-
- Unde ai rămas?... – La omilia despre ciumă. Aici! – zise el, arătînd locul în carte. SLAVICI, N. I 262. DLRLC
-
etimologie:
- omilía DEX '98 DEX '09