opțiuni
  • info

8 definiții pentru oțărime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OȚĂRIME s. f. (Înv.) Supărare mare; amărăciune. – Oțărî + suf. -ime.

OȚĂRIME s. f. (Înv.) Supărare mare; amărăciune. – Oțărî + suf. -ime.

oțărime sf [At: BĂLCESCU, M. V. 253 / Pl: ~mi / E: oțări + -ime] (Înv) Mânie.

OȚĂRIME s. f. (Neobișnuit) Supărare mare; amărăciune. (Atestat în forma oțerime) începură a se plînge cu oțerime că de două ori Sigismund, fără învoirea țării, se dusese la împăratul. BĂLCESCU, O. II 178. – Variantă: oțerime s. f.

oțărime f. oțărire: începură a se plânge cu oțărime BĂLC.

OȚERIME s. f. v. oțărime.

OȚERIME s. f. v. oțărime.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oțărime (înv.) s. f., g.-d. art. oțărimii

oțărime (înv.) s. f., g.-d. art. oțărimii

oțărime s. f., g.-d. art. oțărimii; pl. oțărimi

Intrare: oțărime
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oțărime
  • oțărimea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • oțărimi
  • oțărimii
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oțerime
  • oțerimea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • oțerimi
  • oțerimii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oțărimesubstantiv feminin

  • 1. învechit Supărare mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amărăciune supărare
    • format_quote Începură a se plînge cu oțerime că de două ori Sigismund, fără învoirea țării, se dusese la împăratul. BĂLCESCU, O. II 178. DLRLC
etimologie:
  • Oțărî + sufix -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.