opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NITRURARE, nitrurări, s. f. Acțiunea de a nitrura și rezultatul ei. – V. nitrura.

NITRURARE, nitrurări, s. f. Acțiunea de a nitrura și rezultatul ei. – V. nitrura.

nitrurare sf [At: DM / Pl: ~rări / E: nitrura] Tratament termochimic care constă în introducerea azotului în suprafața unor piese de oțel, pentru a forma un strat cu duritate mare.

NITRURARE s. f. Tratament termochimic care se aplică anumitor oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață prin încălzire într-o atmosferă de amoniac și prin răcire lentă.

NITRURARE s.f. Acțiunea de a nitrura și rezultatul ei. [< nitrura].

NITRURA, nitrurez, vb. I. Tranz. A trata termochimic anumite oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață, prin încălzirea lor într-o atmosferă de amoniac și prin răcire lentă. – Din fr. nitrurer.

NITRURA, nitrurez, vb. I. Tranz. A trata termochimic anumite oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață, prin încălzirea lor într-o atmosferă de amoniac și prin răcire lentă. – Din fr. nitrurer.

nitrura vt [At: DM / Pzi: ~rez / E: fr nitrurer] (Chm) A trata termochimic anumite oțeluri, pentru a le mări duritatea la suprafață, prin încălzirea lor într-o atmosferă de amoniac și prin răcire lentă.

NITRURA vb. I. tr. A trata termochimic anumite oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață prin încălzire într-o atmosferă de amoniac, urmată de o răcire lentă. [< fr. nitrurer].

NITRURA vb. tr. a trata termochimic anumite oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață, prin încălzire într-o atmosferă de amoniac, urmată de o răcire lentă. (< fr. nitrurer)

A NITRURA ~ez tranz. (oțeluri) A supune unor procese de încălzire într-un mediu de amoniac și de răcire lentă (pentru a mări duritatea). /<fr. nitrurer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nitrurare (desp. ni-tru-) s. f., g.-d. art. nitrurării; pl. nitrurări

nitrurare (ni-tru-) s. f., g.-d. art. nitrurării; pl. nitrurări

nitrurare s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. nitrurării; pl. nitrurări

nitrura (a ~) (desp. ni-tru-) vb., ind. prez. 1 sg. nitrurez, 3 nitrurează; conj. prez. 1 sg. să nitrurez, 3 să nitrureze

nitrura (a ~) (ni-tru-) vb., ind. prez. 3 nitrurează

nitrura vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. nitrurez, 3 sg. și pl. nitrurează

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NITRURÁRE (< nitrura) s. f. (METAL.) Tratament de întărire a stratului superficial al unor oțeluri, prin încălzirea acestora într-o atmosferă de amoniac. Azotul care se degajă formează cu oțelul compuși de mare duritate.

Intrare: nitrurare
nitrurare substantiv feminin
  • silabație: ni-tru- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nitrurare
  • nitrurarea
plural
  • nitrurări
  • nitrurările
genitiv-dativ singular
  • nitrurări
  • nitrurării
plural
  • nitrurări
  • nitrurărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: nitrura
  • silabație: ni-tru-ra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nitrura
  • nitrurare
  • nitrurat
  • nitruratu‑
  • nitrurând
  • nitrurându‑
 singular plural
  • nitrurează
  • nitrurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nitrurez
 (să)
  • nitrurez
  • nitruram
  • nitrurai
  • nitrurasem
a II-a (tu)
  • nitrurezi
 (să)
  • nitrurezi
  • nitrurai
  • nitrurași
  • nitruraseși
a III-a (el, ea)
  • nitrurează
 (să)
  • nitrureze
  • nitrura
  • nitrură
  • nitrurase
plural I (noi)
  • nitrurăm
 (să)
  • nitrurăm
  • nitruram
  • nitrurarăm
  • nitruraserăm
  • nitrurasem
a II-a (voi)
  • nitrurați
 (să)
  • nitrurați
  • nitrurați
  • nitrurarăți
  • nitruraserăți
  • nitruraseți
a III-a (ei, ele)
  • nitrurează
 (să)
  • nitrureze
  • nitrurau
  • nitrurară
  • nitruraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nitrurare, nitrurărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a nitrura și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
  • diferențiere Tratament termochimic care se aplică anumitor oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață prin încălzire într-o atmosferă de amoniac și prin răcire lentă. DLRLC
etimologie:
  • vezi nitrura DEX '09 DEX '98 DN

nitrura, nitrurezverb

  • 1. A trata termochimic anumite oțeluri pentru a le mări duritatea la suprafață, prin încălzirea lor într-o atmosferă de amoniac și prin răcire lentă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.