NITROGLICERINĂ s. f. Substanță lichidă, uleioasă, gălbuie sau incoloră, foarte toxică, obținută prin tratarea glicerinei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric, folosită la fabricarea dinamitei și, în doze mici, ca medicament în unele boli de inimă. – Din fr. nitroglycérine.

nitroglicerină sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~ne / E: fr nitroglycérine] Lichid uleios, incolor sau gălbui, obținut prin acțiunea acidului azotic asupra glicerinei și folosit mai ales la fabricarea dinamitei.

NITROGLICERINĂ s. f. Substanță lichidă, uleioasă, gălbuie sau incoloră, foarte toxică, obținută prin tratarea glicerinei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric și întrebuințată la fabricarea dinamitei și, în doze mici, ca medicament în unele boli de inimă. – Din fr. nitroglycérine.

NITROGLICERINĂ s. f. Substanță explozivă (rezultată din acțiunea acidului azotic asupra glicerinei), care se întrebuințează la fabricarea dinamitei; nume uzual (dar incorect) al trinitratului de glicerină.

NITROGLICERINĂ s.f. Exploziv foarte puternic obținut prin acțiunea acidului azotic asupra glicerinei și folosit la fabricarea dinamitei. [< fr. nitroglycérine].

NITROGLICERINĂ s. f. lichid uleios, incolor și cu gust dulce, obținut prin acțiunea acidului azotic asupra glicerinei, folosit la fabricarea dinamitei și, în medicină, ca vasodilatator și relaxant; trinitrină, trinitroglicerină. (< fr. nitroglycérine)

NITROGLICERINĂ f. Substanță lichidă uleioasă, incoloră sau gălbuie, obținută pe cale sintetică din glicerină și întrebuințată la fabricarea unor explozive și în medicină. /<fr. nitroglycérine

nitroglicerină f. uleiu gălbicios, compus din glicerină și acid nitric, înzestrat cu o prodigioasă forță explozivă; amestecată cu nisip, nitroglicerina constitue dinamita.

* nitro-glicerínă f., pl. e. Chim. Un lichid uleĭos care detună violent pin lovire saŭ căldură subită: dinamita e nitroglicerină amestecată cu nisip. – Se scrie și nitrogl-.

nitroglicerină (desp. ni-tro-gli-) s. f., g.-d. art. nitroglicerinei

nitroglicerină (ni-tro-gli-) s. f., g.-d. art. nitroglicerinei

nitroglicerină s. f. (sil. -tro-gli-), g.-d. art. nitroglicerinei

nitroglicerină

NITROGLICERINĂ s. (CHIM.) trinitroglicerină, trinitrat de glicerină.

NITROGLICERINĂ s. (CHIM.) trinitroglicerină, trinitrat de glicerină.

NITROGLICERÍNĂ (< fr. {i}) s. f. Ester al acidului azotic cu glicerina. Lichid uleios, incolor sau gălbui, toxic, obținut prin tratarea glicerinei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric. Este un exploziv care intră în compoziția dinamitei. În doze mici (0,0005 g) se întrebuințează ca medicament în unele boli de inimă, fiind un vasodilatator puternic, cu acțiune rapidă și de scurtă durată (ex. în accesele de anghină pectorală). Sin. trinitrat de glicerină.