opțiuni
  • info

12 definiții pentru nimicnici

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIMICNICI, nimicnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A nimici. ◊ Fig. A înlătura, a spulbera. – Nimic + suf. -nici.

NIMICNICI, nimicnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A nimici. ◊ Fig. A înlătura, a spulbera. – Nimic + suf. -nici.

nimicnici [At: MUMULEANU, C. 106/10 / V: (rar) ~cmici / Pzi: ~cesc, (nob) ~cez / E: nimic + -nici] (Înv) 1-2 vt A nimici (1-2). 3 vt (Fig) A spulbera. 4 vt A face să-și piardă valabilitatea. 5-6 vtr A (se) desconsidera. 7-8 vtr A (se) înjosi.

NIMICNICI, nimicnicesc, vb. IV. (Învechit) 1. Tranz. A nimici, a distruge; a zădărnici. Așa, orice mărire nimicnicită piere! ALEXANDRESCU, P. 27. Mircea-vodă... a nimicnicit legislația numitului sultan. GORJAN, H. IV 231. 2. Refl. A decădea. Oracolu slăvit Cu totul s-a nimicnicit. DONICI, F. 76.

A NIMICNICI ~esc tranz. înv. 1) A face de nimic. 2) v. A NIMICI. /nimic + suf. ~nici

nimicnicì v. a nimici: orice mărire, nimicnicită piere GR. AL.

nimicmici v vz nimicnici

nimicésc v. tr. (d. nimic). Prefac în nimic, distrug. – Și vechĭ nimicnicesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nimicnici (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nimicnicesc, 3 sg. nimicnicește, imperf. 1 nimicniceam; conj. prez. 1 sg. să nimicnicesc, 3 să nimicnicească corectat(ă)

nimicnici (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nimicnicesc, imperf. 3 sg. nimicnicea; conj. prez. 3 să nimicnicească corectat(ă)

nimicnici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nimicnicesc, imperf. 3 sg. nimicnicea; conj. prez. 3 sg. și pl. nimicnicească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NIMICNICI vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.

nimicnici vb. v. DISTRUGE. NIMICI. POTOPI. PRĂPĂDI. SFĂRÎMA. ZDROBI. ZVÎNTA.

Intrare: nimicnici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nimicnici
  • nimicnicire
  • nimicnicit
  • nimicnicitu‑
  • nimicnicind
  • nimicnicindu‑
 singular plural
  • nimicnicește
  • nimicniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nimicnicesc
 (să)
  • nimicnicesc
  • nimicniceam
  • nimicnicii
  • nimicnicisem
a II-a (tu)
  • nimicnicești
 (să)
  • nimicnicești
  • nimicniceai
  • nimicniciși
  • nimicniciseși
a III-a (el, ea)
  • nimicnicește
 (să)
  • nimicnicească
  • nimicnicea
  • nimicnici
  • nimicnicise
plural I (noi)
  • nimicnicim
 (să)
  • nimicnicim
  • nimicniceam
  • nimicnicirăm
  • nimicniciserăm
  • nimicnicisem
a II-a (voi)
  • nimicniciți
 (să)
  • nimicniciți
  • nimicniceați
  • nimicnicirăți
  • nimicniciserăți
  • nimicniciseți
a III-a (ei, ele)
  • nimicnicesc
 (să)
  • nimicnicească
  • nimicniceau
  • nimicniciră
  • nimicniciseră
nimicmici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nimicnici, nimicnicescverb

  • 1. învechit Distruge, nimici, zădărnici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: distruge nimici zădărnici
    • format_quote Așa, orice mărire nimicnicită piere! ALEXANDRESCU, P. 27. DLRLC
    • format_quote Mircea-vodă... a nimicnicit legislația numitului sultan. GORJAN, H. IV 231. DLRLC
  • 2. reflexiv Decădea. DLRLC
    sinonime: decădea
    • format_quote Oracolu slăvit Cu totul s-a nimicnicit. DONICI, F. 76. DLRLC
etimologie:
  • Nimic + sufix -nici. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.