opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năslire sf [At: BARCIANU / Pl: ~ri / E: năsli] (Înv) 1 Silință. 2 Efort. 3 Dorință. 4 Poftă. 5 Aspirație. 6 Imbold.

NĂSLIRE, năsliri, s. f. (Învechit) Faptul de a năsli; dorință, năzuință. Un interes tainic și mult deosebit de năslirile celorlalți îl ademenise la curțile domnești. ODOBESCU, S. I 119.

NĂSLIRE, năsliri, s. f. (Înv.) Faptul de a năsli; dorință, năzuință.

năsli [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 120r/20 / V: (înv) ~șli, (reg) nâsli / Pzi: ~lesc / E: slv насилити] 1 vi (Înv) A se strădui. 2 vz (Îrg)A dori. 3 vz (Îrg) A aspira la ceva. 4 vz A-și permite Si: a cuteza, a îndrăzni. 5 vrim (Înv) A-i veni ideea să...

nășli v vz năsli

nâsli v vz năsli

NĂSLI, năslesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A năzui.

NĂSLI, năslesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A năzui. – Slav (v. sl. nasiliti „a sili”).

NĂSLI vb. (Mold.) 1. A (se) sili, a se strădui. Am năslit de am mărs într-adincul pustiei să găsesc vrun slujiioriu a lui D[u]mn[e]zău. DOSOFTEI, VS. Și-i munciia în tot chipul năslindu să le dea ce le veniia lor în cuget. PSEUDO-COSTIN, 18r; cf. PSEUDO-COSTIN, 21v. 2. A dori, a aspira (la ceva). Năslind cu dor, purceasă de să sui la muntele sv[î]nt. DOSOFTEI, VS. Tiranul cugeta și năslea deșearte. DOSOFTEI, VS. ♦ A îndrăzni, a cuteza. Năslesc de grăiesc ce le place Cu vicleșug să facă nepace. DOSOFTEI, PS. Porneala asupra svi[n]telor icoane ce au năslit... DOSOFTEI, VS. Variante: nășli (DOSOFTEI, VS). Etimologie: sl. nasiliti. Vezi și năslitură. CL opinti, păzi (2), p o a r ă (a p u n e ~).

NĂȘLI vb. v. năsli.

năslésc v. tr. (cp. cu vsl. nasiliti, a sili). Vechĭ. Năzuĭesc, doresc să. – Și în-.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂSLIRE s. v. aspirație, dor, dorință, năzuință, poftă, pornire, râvnă, tendință, vis.

năslire s. v. ASPIRAȚIE. DOR. DORINȚĂ. NĂZUINȚĂ. POFTĂ. PORNIRE. RÎVNĂ. TENDINȚĂ. VIS.

NĂSLI vb. v. aspira, canoni, căzni, chinui, dori, forța, frământa, jindui, munci, năzui, necăji, osteni, pofti, pretinde, râvni, sforța, sili, strădui, tinde, trudi, ținti, urmări, visa, viza, zbate, zbuciuma.

năsli vb. v. ASPIRA. CANONI. CĂZNI. CHINUI. DORI. FORȚA. FRĂMÎNTA. JINDUI. MUNCI. NĂZUI. NECĂJI. OSTENI. POFTI. PRETINDE. RÎVNI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. TINDE. TRUDI. ȚINTI. URMĂRI. VISA. VIZA. ZBATE. ZBUCIUMA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

năsli (năslesc, năslit), vb. – A fi vorba, a-și propune. Sl. nasiliti „a obliga” (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. năslitură, s. f. (pretenție); năsliciune, s. f. (intenție).

Intrare: năslire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năslire
  • năslirea
plural
  • năsliri
  • năslirile
genitiv-dativ singular
  • năsliri
  • năslirii
plural
  • năsliri
  • năslirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: năsli
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năsli
  • năslire
  • năslit
  • năslitu‑
  • năslind
  • năslindu‑
 singular plural
  • năslește
  • năsliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năslesc
 (să)
  • năslesc
  • năsleam
  • năslii
  • năslisem
a II-a (tu)
  • năslești
 (să)
  • năslești
  • năsleai
  • năsliși
  • năsliseși
a III-a (el, ea)
  • năslește
 (să)
  • năslească
  • năslea
  • năsli
  • năslise
plural I (noi)
  • năslim
 (să)
  • năslim
  • năsleam
  • năslirăm
  • năsliserăm
  • năslisem
a II-a (voi)
  • năsliți
 (să)
  • năsliți
  • năsleați
  • năslirăți
  • năsliserăți
  • năsliseți
a III-a (ei, ele)
  • năslesc
 (să)
  • năslească
  • năsleau
  • năsliră
  • năsliseră
nășli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nâsli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năslire, năslirisubstantiv feminin

  • 1. învechit Faptul de a năsli. DLRLC DLRM
    sinonime: dorință năzuință
    • format_quote Un interes tainic și mult deosebit de năslirile celorlalți îl ademenise la curțile domnești. ODOBESCU, S. I 119. DLRLC

năsli, năslescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.