9 intrări
- Măr
- măr (fruct)
- măr (pom)
- măr-gutui
- măr-gutuie
- mărul-cucului
- mărul-lupului
- mărul-porcului
- molia-merelor
74 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (19)
- relaționale (14)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (10)
- argou (5)
- altele (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂR2, mere, s. n. 1. Fruct al mărului1, de formă rotundă-turtită și de diferite culori. ◊ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). ◊ Compus: (reg.) măr-gutuie = gutuie. ♦ Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. 2. (În sintagma) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. – Lat. melum.
MĂR2, mere, s. n. 1. Fruct al mărului1, de formă rotundă-turtită și de diferite culori. ◊ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). ◊ Compus: (reg.) măr-gutuie = gutuie. ♦ Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. 2. (În sintagma) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. – Lat. melum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). ◊ Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). ◊ Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). ◊ Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). ◊ Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
măr1 sm [At: ST. LEX. 17574 / Pl: meri / E: ml melus] (Bot) 1 Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus malus). 2 (Fam; îlav) De florile ~ului Fără rost. 3 (Îal) Fără un scop anumit. 4 (Rar; îe) A trăi ca în flori de ~ A duce o viață fericită, lipsită de griji. 5 (Pop; îs) ~ul mirelui (sau de la nuntă) Creangă de măr împodobită cu turte, mere etc. 6 (Pex; îas) Colac mare împodobit cu mere, care se face la țară, la nuntă, și se aduce în biserică pentru a fi sfințit de preot. 7 (Îs) ~ul de cununie Creangă de măr împodobită cu daruri, pentru sărbătorirea unui an de la cununie. 8 (Bot; reg; îc) ~-auriu Bulbuci (Trollius europaeus). 9 (Bot; reg; îc) ~ul-cucului Iarbă-de-lungoare (Lysimachia punctata). 10 (Bot; reg; îc) ~-gutui Gutui (Cydonia vulgaris). 11 (Bot; reg; îc) ~ul-porcului Ciumăfaie (Datura stramonium). 12 (Bot; reg; îc) ~ul strigoiului Strigoaie (Veratrum album). 13 (Trs; îc) ~ul-lupului Plantă cu flori galbene dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară Si: (reg) remf (Aristolochia clematitis). 14 (Bot; reg; îae) Omag (Aconitum napellus). 15 (Bot; reg; îae) Dalac (Paris quadrifolia). 16 (Bot; reg; îae) Iarba-fiarelor (Vincetoxium officinale).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr2 [At: ST. LEX. 173r/16 / V: (reg) mară sf mer, (nob) meară sf / Pl: mere / E: ml melum] 1 sm (Bot) Fruct al mărului1 (1). 2 av (Îe) A bate (sau a face) ~ sau a lăsa (bătut) ~ A bate foarte tare pe cineva. 3 sm (Îs) ~ul discordiei Obiect al neînțelegrii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. 4 sm (Îs) ~ul lui Adam Parte proeminentă a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului Si: (pop) nodul-gâtului. 5 sm (Îvr; îs) Merele obrazului Pomeți ai obrajilor. 6 sm (Ban; îs) ~ul palmei (sau de la palmă) Podul palmei. 7 sm (Reg; îc) ~ de pământ Cartof. 8 sm (Bot; reg; îc) ~-de-pământ Nap porcesc (Helianthus tuberosus). 9 sm (Bot; reg; îc) ~-gutuie Gutuie. 10 sm (Bot; reg; îc) ~-paradis Roșie. 11 sm (Bot; reg; îc) ~-de-țitron Lămâie. 12 sm (Bot; reg; îc) -de-stejar Gogoașă-de-ristic. 13 sm (Reg; îs) de-a ~ul putred, ~ sub căciulă Diferite jocuri de copii care se joacă cu mere2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR2, mere, s. n. 1. Fructul mărului1. Și de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul. EMINESCU, O. I 55. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. id. N. 51. Cu mîndra de-acum un an Dintr-un măr mă săturam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. Merele putrede strică și pe cele bune (= exemplele rele exercită o influență dăunătoare). Mărul nu cade departe de pom (= copilul seamănă cu părinții săi). ◊ Mărul discordiei v. discordie. ◊ Expr. A bate (sau a lăsa) măr (pe cineva) = a bate rău (pe cineva). Fira a fost luată de mama ei și bătută acasă măr. PAS, Z. I 125. Lipsești de-a-ice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. ALECSANDRI, T. I 111. Ia-l cu mîinile de păr să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I 113. ◊ Specii: măr crețesc v. crețesc; măr domnesc v. domnesc; măr dulce v. dulce; măr pădureț v. pădureț. ◊ Compus: (regional) măr-gutui = gutui. Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. 2. (Anat.; în expr.) Mărul lui Adam = partea proeminentă a zgîrciului tiroidian; nodul gîtului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR1, meri, s. m. Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase și cu flori albe-trandafirii, care se cultivă pentru fructele sale comestibile; crește și în stare sălbatică prin păduri (Pirus malus). Mărul m-a primit întinzîndu-mi spre îmbrățișare crengi fără frunziș. C. PETRESCU, S. 14. Se pierde în grădină printre merii înfloriți. BASSARABESCU, V. 26. Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului. JARNIK-BÎRSEANU, D. 276. ◊ Loc. adv. De florile mărului = degeaba, fără rost, fără scop. Nu se poate să mi se fi zis de florile mărului să păstrez aceste oscioare. ISPIRESCU, E. 59.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR1 meri m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe-trandafirii și fructe comestibile. * ~ pădureț măr sălbatic cu fructe mici și foarte acre. De florile ~ului fără nici un rost; în zadar. A trăi ca în flori de ~ a fi fericit. /<lat. melus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR2 mere n. Fruct al mărului. Mere văratice. Mere tomnatice. ◊ A bate ~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). ~ul lui Adam nodul gâtului. ~ul discordiei cauza neînțelegerii. Din afară ~ frumos și-năuntru găunos se spune pentru a atrage atenția asupra faptului, că aparențele pot fi înșelătoare. /<lat. melum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr m. (pl. meri), pom ale cărui roade sunt bune de mâncate (Pirus malus); de florile mărului, în zadar, fără folos. ║ n. (pl. mere), poamă rotundă și plină, de sâmburi a mărului: merele crețești și domnești sunt foarte gustoase; mărul lupului, aconit. [Lat. vulg. MELUM = clasic malum]. ║ adv. ca un măr: a fost bătut măr.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) măr n., pl. mere (din mer, cum zic pînă azĭ Mrom., d. lat. pop. mêlum, cl. málum, vgr. mélon, dor. málon; it. mela). Fructu măruluĭ de formă sferică turtită: mere pădurețe, crețeștĭ, domneștĭ. Măru luĭ Adam, proeminența care se află la gîtu omuluĭ supt gușă și care e formată de cartilaginea tiroidă. Măru lupuluĭ, 1. răsfug, dalac, 2. curcubețică. Adv. A bate pe cineva măr, a-l pĭersica, a-l bate răŭ (cu vînătăĭ, ca pe coaja măruluĭ lovit). A fi sătul ca de mere acre, a fi foarte plictisit de ceva.- Și mară, pl. mere (Ban.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) măr m., pl. merĭ (lat. pop. melus, cl. mâlus; it. melo). Pomu care produce mere (pirus malus saŭ malus communis). De florile măruluĭ saŭ cuculuĭ, în zadar, fără folos: a munci de florile măruluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mară2 sf vz măr2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mară1 sf vz măr2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meară sf vz măr2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mer2 sn vz măr2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOLIE, molii, s. f. Nume dat mai multor specii de fluturași (de noapte) ale căror larve rod haine, blănuri, cărți etc. (Tinea pellionela). Urmărea înaripata molie, care nălucește arar în aer, bătînd fantastic din aripioarele ei făcute din veștede culori. ANGHEL, PR. 4. În volumul ros de molii Cauți noaptea adevăr. EMINESCU, O. I 108. ◊ Compuse: molia-merelor = fluturaș ale cărui larve, în formă de viermișori, se dezvoltă în mere (Lasperesia pomonella); molia-albinelor = găselniță; molia-grîului = fluturaș ale cărui larve atacă cerealele, făinurile și pastele făinoase; molia-strugurilor = fluture ale cărui larve distrug florile și rodul viței de vie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
máră f. V. măr 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mére, pl. d. măr 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
merĭ, pl. d. măr 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+măr1 (fam.) adv. (a bate ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măr3 (pom) s. m., pl. meri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măr2 (fruct) s. n., pl. mere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măr1 (pom) s. m., pl. meri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr2 (fruct) s. n., pl. mere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr (pom) s. m., pl. meri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr (fruct) s. n., pl. mere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr-gutui (reg.) s. m., pl. meri-gutui, art. meri-gutuii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măr-gutuie (reg.) s. n., pl. mere-gutui, art. mere-gutuile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mărul-lupului (plantă) s. m. art.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
molia-merelor (fluture) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-merelor (desp. -li-ei-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măr-gutui s. m., pl. meri-gutui
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr-gutuie (reg.) s. n., pl. mere-gutui
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!mărul-lupului (plantă) s. m. art.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!molia-merelor (fluture) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-merelor (-li-ei-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr-gutui (pom) s. m., pl. meri-gutui
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr-gutuie (fruct) s. f., pl. mere-gutui
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mărul-lupului (bot.) s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
molia-merelor s. f. (sil. -li-a)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂR s. v. cartof.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr s. v. CARTOF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂR-GUTUI s. v. gutui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR-GUTUIE s. v. gutuie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-CUCULUI s. v. iarbă-de-lingoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-LUI-ADAM s. (ANAT.) (pop.) nodul gâtului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-LUPULUI s. v. curcubețea, curcubețică, dalac, omag, remf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-PORCULUI s. v. ciumăfaie, laur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr-gutui s. v. GUTUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măr-gutuie s. v. GUTUIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mărul-cucului s. v. IARBĂ-DE-LINGOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂRUL-LUI-ADAM s. (ANAT.) (pop.) nodul gîtului.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mărul-lupului s. v. CURCUBEȚEA. CURCUBEȚICĂ. DALAC. OMAG. REMF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mărul-porcului s. v. CIUMĂFAIE. LAUR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
măr (meri), s. m. – Arbore fructifer (Pirus malus). – Megl., mr., istr. mer. Lat. melus, în loc de malus, cf. gr. μῆλον (Densusianu, Hlr., 71; Pușcariu 1023; Candrea-Dens., 1048; REW 5272; Meyer-Lübke, Ital. Gr., 27; Rosetti, I, 57), cf. alb. moljë (Philippide, II, 647), it. melo. – Der. măr, s. n.; mere, s. f. pl. (Banat, fructe); merișor (var. merișoară), s. m. (arbust; Pirus baccata; afin, Vaccinum vitas idaea); merar, s. m. (vînzător de mere); meret, s. n. (livadă de meri); meriș, s. n. (livadă cu meri); meriu, adj. (verde ca mărul).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
măr, meri, s.m. – (bot.) Arbore fructifer (Malus pumila). Maramureșul „dispune de o varietate aleasă și o cantitate enormă de fructe, atunci când e an fructifer. Înainte de război (1918), numeroase piețe din orașele Europei centrale, ca și cele din Viena, erau alimentate cu fructele Maramureșului, și anume cu mere și pere” (Papahagi, 1925: 98). Fructele se consumau crude, dar și uscate. Coaja și frunzele de măr se foloseau la prepararea vopselelor (galben, roșu și negru). Utilizat și în magia erotică: „Mâncând un măr, dacă găsești în el nouă sâmburi, îi pui sub perină și vezi cu cine te căsătorești” (Calendar, 1980: 36). ♦ (med. pop.) Tonic muscular, diuretic, depurativ, răcoritor, gastric, laxativ etc. (Dumitru, 1992: 159). – Lat. pop. melus, în loc de malus (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, CDDE, Rosetti, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MĂR subst. 1. Cu suf. -a: Măra, Pătru (Î Div). 2. Măruța, Ilie (Î Div) sau < mare. 3. Merescu, Ilie, polc. (Gane). 4. Meriacri, L. mold. (A Gen I 61). 5. Merișan, Bărcan, stolnic, munt. (Gane); Meriș/escu, -ești, -oaza (Î Div). 6. Merișor, act. Derivatele se confundă cu cele formate din adj. mare și din subst. merișor; v. Mare 7-10, 14, 16.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la ouă (până) la mere – De la început până la sfârșit. Romanii începeau prânzul cu ouă și îl terminau cu mere.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POIANA MĂRULUI 1. Munții Poiana Mărului, subunitate a m-ților Perșani situată la S de pasul Vlădeni. Alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, prezintă în general culmi netede (nivelate de suprafața de eroziune Poiana Mărului, la 900-1.000 m alt.) dominate la E de Măgura Codlei (1.292 m alt.). Versanții sunt împăduriți, iar culmile netede sunt utilizate agricol. 2. Com. în jud. Brașov, situată în m-ții Perșani, la V de Măgura Codlei, pe cursul superior al răului Șercaia; 3.504 loc. (2003). Satele alcătuitoare sunt localizate în mici depresiuni (ex. Șinca Nouă) sau în mici bazinete, ori risipite pe culmile netede, adesea la 900-1.000 m alt. (satele P.M. și Holbav). Preparate din carne. Biserică din lemn (1761), în satul Șinca Nouă și biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul-Brâncoveanu (1700), în satul P.M. 3. V. Zăvoi. 4. Mănăstirea ~ V. Jitia.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARISTOLOCHIA L., MĂRUL LUPULUI, fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zonele continentale și calde ale globului, cca 298 specii, erbacee sau arbuști cu tulpini volubile. Flori (perigonul, la bază umflat, este cilindric, rotund sau oblong, spre vîrf gîtuit, încovoiat sau îndoit, cu marginea lărgită, lobată sau ca o limbuță lățită, 6 stamine, rar 4-10 sau mai multe, filamentele și anterele lipite de stil, ovar cu 6, rar 4 loji) verzi, galbene sau pătate, singulare. Frunze alterne, nedentate, simple sau cu 3-5 lobi, reniforme, ovate, cordat-ovate, nervate. Fruct, capsulă cu multe semințe.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MALUS Mill., MĂR, fam. Rosaceae. Gen originar din Europa, Asia și America, 30 specii, arbuști și arbori rezistenți la secetă și ger. Flori (5 petale mai lungi decît sepalele, 5 sepale, cca 15-20 stamine, antere galbene, 3-5 stile unite la bază, ovar cu cîte 2 semințe, 5 loji) în raceme umbelate, pedunculate. înfloresc, majoritatea, primăvara. Fruct cărnos (poamă). Frunze caduce, simple, alterne, serate sau lobate, însoțite de stipele.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NICANDRA Adans., MĂRUL DE PERU, fam SoLanaceas. Gen cu o singură specie în Peru: Nicandra physalodes (L.) Gaerln. Anuală, erbacee, erectă, cca 0,90 m înăllime, bogat ramificată. Flori (5 sepale, 5 stamine, ovar cu 3-5 loji) mari, albastre, campanulate, solitare. Înflorește vara-toamna. Fructe în formă de mere mici. Frunze dentate, cerate.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ab ovo usque ad mala (lat. „De la ou pînă la mere”) – Horațiu, Satire I, 3, 6. Știind că la romani prinzul începea cu ouă și se termina cu mere, formula horațiană înseamnă: De la început pînă la sfîrșit, de la un capăt la altul, sau de la A la Zet. Vezi și expresia: De la alfa la omega. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Mărul discordiei – Discordia (pe numele grecesc Eris) era zeița învrăjbirii. Hesiod spunea că e fiica nopții și mama crimei, a mizeriei, a foametei, a bătăliilor. Iar Vergiliu o considera tovarășa lui Marte, zeul războiului. Și fiindcă pînă și în cer, printre zei, provocase zîzanii, Iupiter a alungat-o din Olimp. Izgonită fiind, bineînțeles că n-a mai fost invitată la nunta zeiței Thetis cu regele Peleu. Furioasă și răzbunătoare, Discordia, urmărind să tulbure festinul, a aruncat pe masa de nuntă un măr de aur pe care scria: „celei mai frumoase”, ceea ce a iscat într-adevăr gîlceavă între cele trei zeițe de față, care, bizuindu-se pe frumusețea lor, își revendicau fiecare mărul. Luat ca arbitru, Paris a decernat acest măr Afroditei, stîrnind astfel ura zeițelor Hera și Pallas Athena, celelalte două concurente. De aici – spune legenda – a ieșit vestitul război al Troiei. Dar tot de aici a mai ieșit ceva: expresia Mărul Discordiei, aplicată unui obiect, unei cauze, unei persoane chiar, care provoacă ceartă, vrajbă, încăierări; deci oricărei surse de procese, de conflicte, războaie, sau alte ciocniri și dispute, mai mari sau mai mici. MIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Mărul lui Newton – Am putea spune, parafrazîndu-l pe Alecsandri: „Multe mere sînt pe lume!” – și tot multe cu renume: mărul lui Adam, mărul discordiei, merele Atalantei, merele de aur din grădina Hesperidelor, mărul lui Wilhelm Tell... Dar, dintre toate, numai mărul lui Newton are rădăcina înfiptă în realitate. Ilustrul matematician, fizician și astronom englez, într-o zi din anul 1666, privind de pe un pod mărul care îi scăpase din mînă, a ajuns să descopere fenomenul și legea gravitației universale. Întîmplarea aceasta a avut ecou în lume și a dat loc expresiei „mărul lui Newton”, spre a desemna un obiect, un fenomen, o împrejurare neprevăzută, care devine sau poate deveni punctul de plecare al unei invenții, al unei teorii etc. – în general, al unei creații importante. ȘT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Mărul lui Tell – Wilhelm Tell a fost legendarul erou național al Elveției în războiul de independență împotriva împăratului Albert al Austriei (1308). Refuzînd – spune legenda – să-l salute pe guvernatorul imperial Gessler, Tell a fost condamnat de acesta să tragă cu arcul într-un măr așezat pe capul copilului său. El a trecut cu succes prin această primejdioasă încercare și, de atunci, „mărul lui Tell” a devenit simbolul unei reușite bazate pe o mare iscusință. Vezi și: Das ist Tells Geschoß! LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
măr, mere s. n. 1. sân mic de femeie și ferm. 2. (mar.) vârful catargului.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a bate măr expr. a bate foarte rău.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
de florile cucului / mărului expr. 1. de plăcere. 2. fără motiv.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mere, pere și bretele expr. (glum.) sân de femeie de dimensiuni mici, medii și mari.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mere de șosea expr. (glum.) balegă de cal.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂR1 s. m. (Bot.) 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus málus). Lemn de măr. ST. LEX. 175r/4. Am vîndut o vie. . . cu meri și cu nuci și cu cireși (a. 1 686). URICARIUL, XXV, 278, cf. ANON. CAR., LEX. MARS. 226. Lemnul mărului (a. 1 705). GCR I, 356/31, cf. MAN GÖTT. Unde mă duceți acum?. . . – În grădină supt măr! DRĂGHICI, R. 83/9. Lumina se-mprăștie în pînză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinile adînci. EMINESCU, O. IV, 83. Se jupoaie cu cuțitul coaja de pe ramurile mai groase ale merilor mai tineri, pînă cînd se dă de albușul mărului. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 30. În umbra celor trei meri bătrîni din grădiniță. REBREANU, I. 41. Mărul m-a primit întinzîndu-mi spre îmbrățișare crengi fără frunziș. C. PETRESCU, S. 14. Se pierde în grădină printre merii înfloriți. BASSARABESCU, V. 26. Se cernea o liniște dulce din cer, printre frunzișurile merilor. SADOVEANU, O. V, 618. Merii și perii grădinilor sînt plini de cîntecul păsărilor. V. ROM. februarie 1 954, 301. Frunză Verde-a mărului, Nu crede feciorului. JARNIK-BÎRSEANU, D. 276, cf. 406. Florile dalbe, Ler, de măr. TEODORESCU, P. P. 54. Ș-apoi frunză, mărule, Ie-mă-n brațe, dorule. ȘEZ. I, 165, cf. 166, III, 63, PAMFILE, CR. 78, 86, 87, 90. ◊ (Cu determinări care indică specia) Măr alb, măr călugăresc, măr cărigățel, măr cireș, măr creț, măr crețesc, măr domnesc, măr mistreț, măr mustos, măr muscățel, măr oarzăn, măr parmen, măr pătat, măr pătul, măr pătulat, măr pitic, măr răpănos, măr roșior, măr rotungior, măr sălciu, măr sunător, măr tămîios, măr tigvos, măr tomnatec, măr țigănesc, măr vărgat etc. ◊ Măr pădureț v. p ă d u r e ț. Măr dulce v. d u l c e. ◊ E x p r. De florile mărului = fără rost, degeaba ; fără un scop anumit. Nu se poate să mi se fi zis de florile mărului să păstrez aceste oscioare. ISPIRESCU, L. 59, cf. id. U. 7, ZANNE, P. I, 170. Vorbește de florile mărului. PAMFILE, j. I, 127. (Rar) A trăi ca în flori de măr = a duce o viață fericită, lipsită de griji. Cf. ZANNE, P. II, 781. ◊ (Popular) Mărul mirelui sau mărul de la nuntă = creangă de măr împodobită cu turte, mere etc. sau, p. e x t., colac mare împodobit cu mere, care se face la tară, la nuntă, și se aduce în biserică pentru a fi sfințit de preot. Cf. ALRM II/I h 210, ALR II 2 692/130, 141. Mărul de cununie = creangă de măr împodobită cu daruri, pentru sărbătorirea, la țară, a unui an de la cununie. Cf. MARIAN, NU. 745, DR. RV, 827. 2. Compuse: (regional) măr-auriu = bulbuci (Trollius europaeus). Cf. PANȚU, PL. ; mărul-cucului = iarbă-de-lungoare (Lysimachia punctata). Cf. TDRG, PANȚU, PL. ; măr-gutui = gutui (Cydonia vulgaris). Face-mi-l-aș măr-gutui. JARNIK-BÎRSEANU, D. 53. Cîntă cucu-n măr-gutîi. RETEGANUL, CH. 33 ; mărul-porcului = ciumăfaie (Datura stramonium). Cf. BIANU, D. S., PANȚU, PL. ; mărul-strigoiului = știrigoaie (Veratrum album). Cf. TDRG ; mărul-lupului = a) (Transilv.) plantă cu flori galbene dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară; (regional) remf (Aristolochia clematitis). Cf. COTEANU, PL. 30, N. LEON, MED. 36, PANȚU, PL., H X 353, 420, XII 5, 20 ; b) omag (Aconitum napellus). Cf. BIANU, D. S., PANȚU, PL. ; c) dalac (Paris quadrifolia). Cf. PANȚU, PL., CADE. ; d) iarba-fiarelor (Vincetoxicum officinale). Cf. BUJOREAN, B. L. 384. Prin poienile pline de iarbă. . . , sus, pe unde-s numai mușuroaie și mărul-lupului. AGÎRBiCEANU, S. P. 26. Omagul. . . , mărul-lupului. . . (Aconitum napellus), crește la munte. ȘEZ. XV, 97. - Pl.: meri. – Lat. melus.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR2 s. n. I. (Bot.) 1. Fructul mărului1 (1). Că iaste un feal de meare pline de sîmburi. ST. LEX. 173r/16. Un măr au dus lui (a. 1 713). GCR II, 2/32. Unde ți-i mărul care ți l-am trimis? ... L-am măncat (a. 1 760). id. ib. 73/36, cf. 97/21. Se află și roade. . . , pere, mere (a. 1 793). URICARIUL, VI, 168/6. Trei păzitori. . . păzea cu privire A merelor rumenire. BĂRAC, ap. GCR II, 174/24. Uscarea merelor. . . pentru. . . iarnă. PAMFILE, I. C. 239, cf. 445. Iau cîte un coș cu nuci, ori cu mere. . . pe cari le împart copiilor. id. S. T. 64. Pe o bandă rulantă se scurg necontenit merele. SCÎNTEIA, 1 953, nr. 2 820. D-așa-i rîndul fetelor, Cumu-i rîndul merelor; Pînă-s mere mititele, Stau în creangă făloșele. JARNIK-BÎRSEANU, D. 428, cf. ȘEZ. I, 128, II, 197, III, 13. Anu ăsta s-o făcut puține mieră. ALR II 3 018/2. Merele se strică unul de la altul sau merele putrede strică pe cele bune. ZANNE, P. I, 215, cf. 216. Merele frumoase adesea-s vermă- noase sau din afară măr frumos și-nlăuntru găunos (= aparențele înșală). Cf. id. ib. 215. I-a picat măru-n mînă și nu știe cum să-l ducă la gură sau nu-l taie capul nici cît două mere degerate, se spune despre un om prost. Cf. id. ib. II, 37, PAMFILE, J. II,153. Mărul nu cade departe de pom (= copilul seamănă cu părinții). Cf. ZANNE, P. I, 216. Cînd o face plopul mere și tînjala viorele (= niciodată), id. ib. 257. ◊ (Ca termen de comparație) Si de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul, EMINESCU, O. I, 55. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. id. N. 51. Eram sănătos ca mărul. RETEGANUL, P. I, 24. Du-te bade sănătos Ca un trandafir frumos, Ca un măr putregăios Ce pică jos și putrezește, Nimănui nu trebuiește. ȘEZ. I, 9. ◊ (Cu determinări care indică specia) Mere albe de vară, mere albuțe, mere ariuși, mere de ale aurului, mere de aur, mere barze, mere bădești, mere bâlățești, mere băncești, mere beci, mere blăjești, mere bocane, mere bolunde, mere bostăcănoase, mere bostănești, mere botanice, mere botu-oii, mere bulzănești, mere bulzeștene, mere bunebrut, mere burdaie, mere busuioace, mere buturețe, mere călugărești, mere cărigate, mere cărigoase, mere de ceapă, mere cepești, mere cernite, mere cisnădești, mere cínești, mere clocotici, mere coacăză, mere coadeșe, mere cocane, mere cocoșete, mere codești, mere colnice, mere crecinești, mere crețești, mere cucurbetarițe, mere culduci, mere domnești, mere de dulceți, mere domnicele, mere dulci, mere dulci neultuite, mere dulci domnicele, mere dulcii, mere dulcuțe, mere dumitrești, mere făinoase, mere fontoșe, mere furnicărești, mere geogenești, merede gheață, mere ghețoase, mere giurgenești, mere de glajă, mere grase, mere grănițărești, mere gurguiești, mere gurguiete, mere gușate, mere hațegane, mere hilerți, mere iepurești, mere iernatece, mere ionatane, mere încenușate, mere îndungate, mere jujinești, mere ledere, mere leșești, mere luncănești, mere lungurețe, mere lupești, mere mălăiețe, mere de mătasă, mere măzăratece, mere merinești, mere mistreț, mere mocănești, mere motroane, mere muntenești, mere muntenești rotunde și coadișe, mere mustoase, mere mușcătariț, mere mușcotai, mere nevestești, mere noroance, mere oarzăne, mere orășenești, mere orzești, mere orzii, mere panabrici, mere paradise, mere pariși (sau parișe), mere parmen, mere paștile, mere patulate, mere părădăi, mere pătate, mere pătule, mere pere, mere pestrițe, mere pietroase, mere pietrușele, mere pipărate, mere plotogoase, mere pogăci, mere poinice, mere popești, mere posade, mere posapete, mere posmăgele, mere răducănești, mere răpănoase, mere rîioase, mere rîncede, mere roșii, mere roșioare, mere roșiuță, mere rotate, mere rotilate, mere rotilate rotunde, mere rotoghele, mere rotunjoare, mere de sadă, mere sarbede, mere sălcii, mere de sămînță, mere sănasă, mere săvăiești, mere scorțoase, mere sîmzenești, mere sterpe, mere strugurii, mere sunătoare, mere sure, mere șiculane, mere tari, mere tămășești, mere tirchișetafle, mere tirole, mere de toamnă, mere tomăiești, mere tomnatice, mere trotuș, mere tufoase, mere turtișe, mere țărcești, mere țigănești, mere de ultoaie, mere ungurești, mere unse, mere urdașe, mere ursești, mere de vară, mere văratice, mere vărgate, mere verișoare, mere verzi, mere verzi de iarnă, mere viești, mere vinete, mere vinoase, mere vioase, mere voievodești, mere zmeure. ◊ Măr pădureț v. p ă d u r e ț. Măr dulce v. d u l c e. ❖ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face pe cineva) măr sau a lăsa (pe cineva bătut) măr = a bate foarte tare (pe cineva). Să ți-l calc eu supt picioare, Să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I, 113/25. Lipsești de-aice, Că-ți sar de păr, Și te bat măr. ALECSANDRI, T. 393. L-au lăsat măr și s-au dus fiecare la treaba sa. CARAGIALE, O. IV, 162. Domnul Nae, bătut măr, scăpă din mîinile lui. DR. IV, 731. Își zise c-ar fi trebuit sâ-l bată măr pe Baciu. REBREANU, I. 278. Fira a fost luată de mama ei și bătută, acasă, măr. PAS, Z. I, 125, cf. CIAUȘANU, GL., com. din PIATRA NEAMȚ. Mărul discordiei = pricina, obiectul neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. DICȚ. Mărul lui Adam = partea proeminentă a zgîrciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gîtului ; (popular) nodul gîtului. Cf. LB, BIANU, D. S. 409. În acest gît firav, mărul lui Adam făcea mișcări convulsive, ca o ființă cu viață proprie. SADOVEANU, O. XI, 448. Buzele groase ale lui Traian albiseră și mărul lui Adam i se urca și cobora spasmodic. T. POPOVICI, SE. 22, cf. PAMFILE, J. I, 137. (Învechit și regional) Merele obrazului - umerii obrajilor ; pomeții. Lungăreț la merile obrazului. DOSOFTEI, ap. TDRG, cf. MARIAN, NA. 55, ALRT II 25. (Prin Ban.) Mâru palmei (sau de la palmă) = podul palmei. ALR II 2 176/29, cf. 2 176/36. 2. (Regional, de obicei în sintagma măr de pămînt.) Cartof. Cartoflele vor trebui prășite mai totdeauna de 2 ori în această lună, iar moșinoaiele se fac cînd încep a se întinde vițele, pe care să fac merile de pămînt. I. IONESCU, C. 102/25, cf. BIANU, D. S. 142, DR. V, 561. Barabulele se mai numesc la români: cartofi, . . . napi de pămînt, alune de pămînt, mere, pere, boabe. ȘEZ. IV, 44. 3. C o m p u s e: (regional) măr-de-pămînt = nap porcesc (Helianthus tuberosus). Cf. LB, BRANDZA, FL. 272, PANȚU, PL. ; măr-gutuie = gutuie. Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNIK-BÎRSEANU, D. 162 ; măr-paradis = roșie. Cf. POLIZU ; măr-de-țitron = lămîie. ARH. SOM. XXIII, 462 ; măr-de-stejar = gogoașă-de-ristic. Felul cum va fi vremea peste an se poate afla și după viermele care de obicei se află în merele sau gogoașele-de-stejar. PAMFILE, S. T. 44. II. (De obicei art. ; și în sintagmele de-a-mărul putred. H II 32, IV 159, măr sub căciulă, PAMFILE, J. II, 119) Numele a diferite jocuri de copii care se joacă cu mere2 (I 1). Cf. PAMFILE, J. I, 59, II, 96, 119. – Pl.: mere. – Și: (regional) máră (TDRG, LEXIC REG. 54) s. f., mer (DR. VIII, 32) s. n., (neob șnuit) meáră (COSTINESCU) s. f. – Lat. melum.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁRĂ1 s. f. v. măr2.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEARĂ s. f. v. măr2.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MER s. n. v. măr2.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N8) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M26) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: mo-li-a-
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
măr, meresubstantiv neutru
-
- Și de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul. EMINESCU, O. I 55. DLRLC
- Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. EMINESCU, N. 51. DLRLC
- Cu mîndra de-acum un an Dintr-un măr mă săturam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. DLRLC
- 1.1. Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Măr crețesc. DLRLC
-
- Merele putrede strică și pe cele bune = exemplele rele exercită o influență dăunătoare. DLRLC
- Mărul nu cade departe de pom = copilul seamănă cu părinții săi. DLRLC
- A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fira a fost luată de mama ei și bătută acasă măr. PAS, Z. I 125. DLRLC
- Lipsești de-aice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. ALECSANDRI, T. I 111. DLRLC
- Ia-l cu mîinile de păr să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I 113. DLRLC
-
-
- Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- melum DEX '09 DEX '98
măr, merisubstantiv masculin
- 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mărul m-a primit întinzîndu-mi spre îmbrățișare crengi fără frunziș. C. PETRESCU, S. 14. DLRLC
- Se pierde în grădină printre merii înfloriți. BASSARABESCU, V. 26. DLRLC
- Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului. JÁRNIK-BÎRSEANU, D. 276. DLRLC
- 1.1. Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). DEX '09 DEX '98
- De florile mărului = fără rost; fără un scop anumit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: degeaba
- Nu se poate să mi se fi zis de florile mărului să păstrez aceste oscioare. ISPIRESCU, E. 59. DLRLC
-
- A trăi ca în flori de măr = a fi fericit. NODEX
-
etimologie:
- melus DEX '09 DEX '98
măr-gutui, meri-gutuisubstantiv masculin
- 1. Gutui. DEX '09 Sinonimesinonime: gutui
măr-gutuie, mere-gutuisubstantiv neutru
- 1. Gutuie. DLRLC Sinonimesinonime: gutuie
- Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. DLRLC
-
mărul-cuculuisubstantiv masculin articulat
- 1. Iarbă-de-lingoare. Sinonimesinonime: iarbă-de-lingoare
mărul-lupuluisubstantiv masculin articulat
- 1. Plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; (Aristolochia clematitis). DEX '09sinonime: remf
mărul-porculuisubstantiv masculin articulat
molia-merelorsubstantiv feminin articulat
- 1. Fluturaș ale cărui larve, în formă de viermișori, se dezvoltă în mere (Lasperesia pomonella). DLRLC