2 intrări
41 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (6)
- relaționale (9)
- enciclopedice (1)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MULȚUMIT, -Ă, mulțumiți, -te, adj., s. f., prep. 1. Adj. Care se simte bine, căruia nu-i lipsește nimic; satisfăcut, îndestulat. ♦ Bucuros. 2. S. f. (Înv. și pop.) Recunoștință (exprimată prin cuvinte sau prin recompense materiale); (concr.) ceea ce se oferă drept răsplată. 3. S. f. (Înv. și pop.) Bucurie, satisfacție. 4. Prep. (În forma mulțumită; construit cu dativul) Datorită..., cu ajutorul..., prin intermediul... [Var.: (reg.) mulțămit, -ă adj.] – V. mulțumi.
MULȚUMIT, -Ă, mulțumiți, -te, adj., s. f., prep. 1. Adj. Care se simte bine, căruia nu-i lipsește nimic; satisfăcut, îndestulat. ♦ Bucuros. 2. S. f. (Înv. și pop.) Recunoștință (exprimată prin cuvinte sau prin recompense materiale); (concr.) ceea ce se oferă drept răsplată. 3. S. f. (Înv. și pop.) Bucurie, satisfacție. 4. Prep. (În forma mulțumită; construit cu dativul) Datorită..., cu ajutorul..., prin intermediul... [Var.: (reg.) mulțămit, -ă adj.] – V. mulțumi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mulțumit, ~ă [At: CORESI, EV. 117 / V: (îvp) ~țăm~, (îrg) ~țem~ / Pl: ~iți, ~e / E: mulțumi] 1 a (Cu verbul „a fi”) Care se simte bine din punct de vedere sufletesc Si: bucuros, împăcat. 2 a (Cu verbul „a fi”) Căruia nu-i lipsește nimic Si: îndestulat, satisfăcut. 3 a (Cu verbul „a fi”) Care nu cere sau nu așteaptă mai mult Si: bucuros, împăcat, satisfăcut. 4 a (Înv) Care exprimă mulțumire (3). 5 sf (Pop; lsg) Răspuns la o închinare, la un salut, la o urare. 6 sf (Îla) De ~țămită Care exprimă o mulțumire. 7 sf (Îlav) Cu ~ă Cu cuvinte de mulțumire Si: mulțumind. 8 sf (Reg; îlv) A-și da ~țămita A renunța la... 9 sf (Îvp) Mulțumire (5). 10 sf (Nob; îlav) Cu ~a lui Rămânând mulțumit. 11 sf (Pgn; îlv) A fi de ~ă A satisface. 12 (Rar; îal) A bucura. 13 (Rar; îal) A mulțumi (9). 14 (îae; rar) A mulțumi (10). 15 sf (Îvp) Recunoaștere a unei îndatoriri sau a unei binefaceri. 16 sf (Îvp) Recunoștință exprimată prin daruri sau recompense materiale. 17 sf (Îvp; ccr) Ceea ce se oferă drept răsplată. 18 pp (Ccd; îf mulțumită) Cu ajutorul, prin intermediul Si: datorită, grație... 19-20 sf Mulțumire (3-4)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULȚUMIT, -Ă, mulțumiți, -te, adj. (Și în forma mulțămit) Satisfăcut, îndestulat; împăcat. Era mulțămit și zîmbea. În sfîrșit, ajungea la Iași. SADOVEANU, O. VII 68. Primarul Ion Pravilă intră în circiumă frecîndu-și mîinile mulțumit. REBREANU, R. II 73. Ești mulțămită, fata mea? – Mulțămită, răspunse ea zîmbind. EMINESCU, N. 18. – Variantă: (regional) mulțămit, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULȚUMIT ~tă (~ți, ~te) Căruia nu-i lipsește nimic; care are de toate. /v. a mulțumi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulțumit a. 1. care are de ajuns, care nu cere mai mult: s’a arătat mulțumit; 2. care simte plăcere, bucurie: mulțumit cu soarta sa.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULȚĂMI vb. IV v. mulțumi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULȚĂMI vb. IV v. mulțumi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MULȚĂMI vb. IV v. mulțumi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULȚĂMIT, -Ă adj. v. mulțumit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULȚĂMIT, -Ă adj. v. mulțumit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MULȚĂMIT, -Ă adj. v. mulțumit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULȚUMI, mulțumesc, vb. IV. 1. Intranz. A exprima (cuiva) recunoștința sau satisfacția pentru o manifestare de politețe, un dar, un bine etc. care i s-a făcut. 2. Tranz. A răsplăti, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfăcut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lăsa de ceva, a renunța la..., a se sătura de... [Prez. ind. și: (reg.) mulțam. – Var.: (reg.) mulțămi vb. IV] – Din formula de urare (la) mulți ani!
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mălțemi v vz mulțumi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mânțămi v vz mulțumi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulțămi v vz mulțumi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulțămit, ~ă a, sf, pp vz mulțumit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulțemi v vz mulțumi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulțemit, ~ă a, sf, pp vz mulțumit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulțumi [At: CORESI, EV. 60 / V: (înv) mălțemi, mânțămi, (îvp) -țămi, (îrg) ~țemi (reg) munțămi / Pzi: ~mesc / E: cf ngr εἰς πολλὰ ἔτη „la mulți ani”] 1 vi (Trs; ccd; îf mulțămi) A rosti o urare către cineva. 2 vi (Trs; ccd; îf mulțămi) A închina paharul cu băutură. 3 vi (Spc) A saluta pe cineva, urându-i bună ziua. 4 vi (Însoțit de un vocativ sau ccd; la Pzi: 1, 4; folosit ca formulă stereotipă, cu valoare de interjecție, nuanța de acțiune fiind ștearsă) A răspunde cu recunoștință, căldură etc. la un salut sau la o urare. 5 vi (La Pzi: 1, 4; folosit ca formulă stereotipă, cu valoare de interjecție, nuanța de acțiune fiind ștearsă) A exprima recunoștința pentru ospitalitate, pentru un dar, un ajutor, un sfat etc. 6 vi (Înv; ccd) A-și exprima aprobarea pentru acțiunile cuiva Si: a admite, a aproba. 7 vt (Pgn) A satisface. 8 vt A bucura. 9 vt A da satisfacție prin activitatea, prin faptele, prin valoarea sa etc. 10 vt A face pe placul cuiva. 11 vt (C. i. o nevoie, o cerință etc.) A împlini cu prisosință. 12 vr (Udp „cu” sau, îvp , „de”, „pe” ori „în” sau de c „să”) A fi, a se considera sau a se declara satisfăcut, bucuros. 13 vr A se îndestula cu... 14 vr A nu pretinde prea mult, a se limita la... 15 vr (Îvp) A socoti că a avut destul din... 16 vr (Îvp) A renunța la... 17 vr (Îvp; udp „de”) A se sătura. 18 vt (Îvp; udp „cu”, care arată felul) A acorda o despăgubire. 19 vt (Reg) A datora recunoștință.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
munțămi v vz mulțumi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULȚUMI, mulțumesc, vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. și pl. este folosit adesea ca formulă stereotipă, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunoștința sau satisfacția pentru o manifestare de politețe, un dar, un bine etc. care i s-a făcut. ♦ A răspunde la un salut, la o urare. 2. Tranz. A răsplăti, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfăcut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lăsa de ceva, a renunța la..., a se sătura de... [Prez. ind. și: (reg.) mulțam. – Var.: (reg.) mulțămi vb. IV] – Din formula de urare (la) mulți ani!
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MULȚUMI, mulțumesc, vb. IV. (Și în forma mulțămi) 1. Intranz. (Adesea construit cu dativul; la pers. 1 ca formulă stereotipă) A exprima (cuiva) recunoștința și satisfacția pentru o manifestare de politețe, un dar sau un bine care i s-a făcut. Au mulțumit pentru masă cu o reverență distinsă. C. PETRESCU, A. 452. De n-ai gazdă-n sat Să vii să dormi la noi... - îți mulțumesc! COȘBUC, P. I 230. Pentru atîta încredere, nu am cum să-ți mulțumise. ODOBESCU, S. III 9. Pe cîte l-oi doftori, Prea frumos mi-or mulțumi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 374.* (Popular, urmat de determinări introduse prin prep. «de») Mulțămesc de compliment, am zis. NEGRUZZI, S. I 48. Noi de masă-ți mulțumim, Că n-am venit să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, 493. ◊ (În forma regională mulțam) Mulțam de cuvîntare. CAMILAR, N. II 296. Cînd îi dau un bănuț, el zice... mulțam. ȚICHINDEAL, F. 342. ♦ (Adesea la pers. 1 pl., cu valoare de sg.) Exprimă răspunsul la un salut sau la o urare de bine. Bună vreme, măi băiete! – Mulțămim, voinic străin! EMINESCU, O. I 84. Cale bună, mîndruliță! – Mulțămim ție, bădiță! ALECSANDRI, P. I 97. 2. Tranz. A răsplăti, a recompensa. Și noi, taică părinte, te-om mulțămi cît nu se mai poate. Iți dăm și- bucate. STĂNOIU, C. I. 25. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu» și exprimînd răsplata) Bunicul, fără vorbă, a mulțumit pe Irinuca cu patru galbeni. CREANGĂ, A. 32. Te-aș mulțămi cu orice mi-ai cere, zise popa, dacă m-ai scăpa de moarte. ȘEZ. IV 187. 3. Tranz. A satisface (pe cineva), a face pe placul cuiva. Toată lumea căuta să-l mulțumească, să-i ghicească, de se poate, intențiile. CAMIL, PETRESCU, U. N. 27. Mă voi sili din toate puterile mele să te mulțumesc. ISPIRESCU, E. 13. M-a mulțămit întîlnirea voastră. NEGRUZZI, S. I 39. 4. Refl. A se socoti satisfăcut; a avea de ajuns; a nu pretinde mai mult. Avea cîteva pogoane și nu se mulțumea, mai lua și «vamă» pe baltă. DUMITRIU, N. 226. Sta într-un pension de băieți, ca pedagog. El se mulțumea acolo. VLAHUȚĂ, la TDRG. Bine că-i părea, Mult să mulțămea. TEODORESCU, P. P. 467. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu», rar «de») Dar criticul nu se mulțumește numai cu atîta. GHEREA, ST. CR. II 58. Nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? ISPIRESCU, L. 231. ◊ (Urmat de propoziții secundare introduse prin «să») Noi ceilalți ne mulțumim să fumăm fără să spunem o vorbă, CAMIL PETRESCU, U. N. 387. Mă mulțumesc numai să te privesc cum scrii. REBREANU, R. I 244. ♦ (Popular) A se lăsa de ceva, a renunța la ceva. După un oarecare timp, fiecare împărat trebuia să se mulțămească de împărăție și în locul lui să se aleagă altul. MARIAN, O. I 12. ♦ (Rar) A se sătura (de ceva). Spuse... că el s-a mulțumit de ciobănie și să duce de acum în lume. ȘEZ. I 208. – Prez. ind. și: pers. 1 sg. (regional) mulțam. – Variantă: (regional) mulțămi vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A SE MULȚUMI mă ~esc intranz. 1) A fi satisfăcut. ~ cu puținul pe care-l are. 2) pop. A fi plictisit sau dezgustat (de ceva); a i se face lehamite (de ceva). /Din formula de urare „(la) mulți ani!”
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A MULȚUMI ~esc 1. intranz. A-și exprima (prin cuvinte) recunoștința (pentru un lucru util, plăcut etc.); a arăta (cuiva) gratitudine; a spune „mulțumesc”. 2. tranz. (persoane) 1) A trata (cu ceva) drept răsplată. 2) A face să simtă bucurie (ca urmare a îndeplinirii unei doleanțe, exigențe sau necesități). /Din formula de urare „(la) mulți ani!”
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulțămì v. V. mulțumi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mulțumì v. 1. a aduce mulțumiri, a-și arăta recunoștința (pentru o binefacere, un serviciu sau dar): vă mulțumesc; 2. a refuza cu politeță: mulțumesc, n’am nevoie; 3. a răsplăti: am să te mulțumesc; 4. a satisface: școlarul să mulțumească pe profesor; 5. a fi mulțumit: se mulțumește cu puțin. [Și mulțămì din mulțam, mulțumesc = (la) mulți ani! formulă de urare devenită expresiunea recunoștinței].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mulțămésc (est) și mulțumésc (vest) v. intr. (din *mulțănesc, d. mulțĭ anĭ, adică urez cuĭva să trăĭască mulțĭ anĭ). Îmĭ arăt pin vorbe recunoștința p. o îndatorire, o binefacere, un dar: ĭ-a mulțămit că l-a scăpat de primejdie. V. tr. Răsplătesc, recompensez: boĭeru l-a mulțămit c’un galben. Satisfac, las mulțămit: acest răspuns l-a mulțămit. V. refl. Îs mulțămit, nu pretind maĭ mult: țăranu Român se mulțămește cu puțin. Foarte mulțămesc! expresiune de mulțămire de multe orĭ ironică și de refuz. – Vechĭ și -imesc. Azĭ în Trans. și mulțám, mulțămesc!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mulțămít, -ă adj. Satisfăcut, care nu pretinde maĭ mult, vesel, fericit: bătrînu era mulțămit văzîndu-șĭ toțĭ fiiĭ la un loc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mulțumit adj. m., pl. mulțumiți; f. mulțumită, pl. mulțumite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*mulțumit adj. m., pl. mulțumiți; f. mulțumită, pl. mulțumite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulțumi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mulțumesc, 3 sg. mulțumește, imperf. 1 mulțumeam; conj. prez. 1 sg. să mulțumesc, 3 să mulțumească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mulțumi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mulțumesc, imperf. 3 sg. mulțumea; conj. prez. 3 să mulțumească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mulțumi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mulțumesc, imperf. 3 sg. mulțumea; conj. prez. 3 sg. și pl. mulțumească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulțumi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MULȚUMIT adj. 1. v. satisfăcut. 2. v. împăcat. 3. v. bucuros.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MULȚUMIT adj. 1. satisfăcut, (înv. și pop.) norocit, (înv. și reg.) mulțumitor, (înv.) odihnit, (rar fig.) sătul. (Un om pe deplin ~.) 2. împăcat, satisfăcut, (pop.) împăciuit. (Cu inima ~.) 3. bucuros, satisfăcut, vesel, voios. (Se duce ~ la lucru.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Mulțumit ≠ nemulțumit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MULȚUMI vb. v. accepta, admite, aproba, compensa, consimți, despăgubi, încuviința, îndupleca, îngădui, învoi, lăsa, permite, primi, răsplăti, recompensa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MULȚUMI vb. 1. (BIS.) (înv.) a blagodari. (A ~ divinității.) 2. v. satisface. 3. a satisface, (pop.) a îndestula, (Ban., Transilv. și Mold.) a joi. (Recolta obținută l-a ~.) 4. v. limita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulțumi vb. v. ACCEPTA. ADMITE. APROBA. COMPENSA. CONSIMȚI. DESPĂGUBI. ÎNCUVIINȚA. ÎNDUPLECA. ÎNGĂDUI. ÎNVOI. LĂSA. PERMITE. PRIMI. RĂSPLĂTI. RECOMPENSA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MULȚUMI vb. 1. (BIS.) (înv.) a blagodari. (A ~ divinității.) 2. a împăca, a satisface. (Măsura luată i-a ~ pe toți.) 3. a satisface, (pop.) a îndestula, (Ban., Transilv. și Mold.) a joi. (Recolta obținută l-a ~.) 4. a se limita, a se mărgini, a se reduce, a se restrînge, a se rezuma. (S-a ~ cu ce avea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A mulțumi ≠ a nemulțumi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) mulțumi ≠ a (se) nemulțumi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Begnügt euch doch ein Mensch zu sein! (germ. „Mulțumește-te să fii om!”) – Replică din Nathan Înțeleptul de Lessing (act. III, sc. 9), adresată de către templier lui Nathan. Această piesă, considerată ca o chemare la înfrățire între oameni, dincolo de barierele naționaliste sau religioase, pledează pentru calitățile morale, umane. În acest sens e folosit îndemnul: Begnügt euch doch ein Mensch zu sein! De altfel, problema umanității, care constituie piatra de temelie a scrierilor sale, i-a inspirat lui Lessing și alte vorbe celebre, ca de pildă: „Cea mai nobilă preocupare a omului este omul.” LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂLȚEMÍ vb. IV v. mulțumi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mulțumit, mulțumităadjectiv
- 1. Care se simte bine, căruia nu-i lipsește nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: satisfăcut împăcat îndestulat antonime: nemulțumit
- Era mulțămit și zîmbea. În sfîrșit, ajungea la Iași. SADOVEANU, O. VII 68. DLRLC
- Primarul Ion Pravilă intră în circiumă frecîndu-și mîinile mulțumit. REBREANU, R. II 73. DLRLC
- Ești mulțămită, fata mea? – Mulțămită, răspunse ea zîmbind. EMINESCU, N. 18. DLRLC
- 1.1. Bucuros. DEX '09 DEX '98sinonime: bucuros
-
etimologie:
- mulțumi DEX '98 DEX '09
mulțumi, mulțumescverb
- 1. A exprima (cuiva) recunoștința sau satisfacția pentru o manifestare de politețe, un dar, un bine etc. care i s-a făcut. DEX '09 DLRLC
- Au mulțumit pentru masă cu o reverență distinsă. C. PETRESCU, A. 452. DLRLC
- De n-ai gazdă-n sat Să vii să dormi la noi... – Îți mulțumesc! COȘBUC, P. I 230. DLRLC
- Pentru atîta încredere, nu am cum să-ți mulțumesc. ODOBESCU, S. III 9. DLRLC
- Pe cîte l-oi doftori, Prea frumos mi-or mulțumi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 374. DLRLC
- Mulțămesc de compliment, am zis. NEGRUZZI, S. I 48. DLRLC
- Noi de masă-ți mulțumim, Că n-am venit să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, 493. DLRLC
- Mulțam de cuvîntare. CAMILAR, N. II 296. DLRLC
- Cînd îi dau un bănuț, el zice... mulțam. ȚICHINDEAL, F. 342. DLRLC
- 1.1. A răspunde la un salut, la o urare. DEX '98 DLRLC
- Bună vreme, măi băiete! – Mulțămim, voinic străin! EMINESCU, O. I 84. DLRLC
- Cale bună, mîndruliță! – Mulțămim ție, bădiță! ALECSANDRI, P. I 97. DLRLC
-
-
- 2. A răsplăti, a recompensa pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: recompensa răsplăti
- Și noi, taică părinte, te-om mulțămi cît nu se mai poate. Îți dăm și bucate. STĂNOIU, C. I. 25. DLRLC
- Bunicul, fără vorbă, a mulțumit pe Irinuca cu patru galbeni. CREANGĂ, A. 32. DLRLC
- Te-aș mulțămi cu orice mi-ai cere, zise popa, dacă m-ai scăpa de moarte. ȘEZ. IV 187. DLRLC
-
- 3. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toată lumea căuta să-l mulțumească, să-i ghicească, de se poate, intențiile. CAMIL PETRESCU, U. N. 27. DLRLC
- Mă voi sili din toate puterile mele să te mulțumesc. ISPIRESCU, E. 13. DLRLC
- M-a mulțămit întîlnirea voastră. NEGRUZZI, S. I 39. DLRLC
-
- 4. A fi, a se socoti satisfăcut; a nu pretinde mai mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Avea cîteva pogoane și nu se mulțumea, mai lua și «vamă» pe baltă. DUMITRIU, N. 226. DLRLC
- Sta într-un pension de băieți, ca pedagog. El se mulțumea acolo. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
- Bine că-i părea, Mult să mulțămea. TEODORESCU, P. P. 467. DLRLC
- Dar criticul nu se mulțumește numai cu atîta. GHEREA, ST. CR. II 58. DLRLC
- Nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? ISPIRESCU, L. 231. DLRLC
- Noi ceilalți ne mulțumim să fumăm fără să spunem o vorbă. CAMIL PETRESCU, U. N. 387. DLRLC
- Mă mulțumesc numai să te privesc cum scrii. REBREANU, R. I 244. DLRLC
- 4.1. A se lăsa de ceva, a renunța la..., a se sătura de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- După un oarecare timp, fiecare împărat trebuia să se mulțămească de împărăție și în locul lui să se aleagă altul. MARIAN, O. I 12. DLRLC
- Spuse... că el s-a mulțumit de ciobănie și să duce de acum în lume. ȘEZ. I 208. DLRLC
-
-
- comentariu Prezent indicativ și: persoana 1 singular mulțam. DLRLC
etimologie:
- Din formula de urare (la) mulți ani! DEX '09