MORFEMÁTIC, -Ă, morfematici, -ce, adj. Care ține de morfem, privitor la morfem. – Morfem + suf. -atic.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 3 Jun 2004 | Greșeală de tipar

morfemátic adj. m., pl. morfemátici, f. sg. morfemátică, pl. morfemátice
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar

MORFEMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ține de morfem; propriu morfemului. Analiză ~că. /morfem + suf. ~atic
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar

MORFEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la morfem. [< morfem + -(a)tic].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 13 Nov 2006 | Greșeală de tipar

MORFEMÁTIC, -Ă adj. referitor la morfem. (< morfem + -/a/tic)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar