10 definiții pentru morfematic
Explicative DEX
MORFEMATIC, -Ă, morfematici, -ce, adj. Care ține de morfem, privitor la morfem. – Morfem + suf. -atic.
MORFEMATIC, -Ă, morfematici, -ce, adj. Care ține de morfem, privitor la morfem. – Morfem + suf. -atic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
morfematic a [At: SCL 1959, 278 / Pl: ~ici, ~ice / E: morfem + -atic] (Rar) 1 Care ține de morfem. 2 Referitor la morfem. 3 Specific morfemului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MORFEMATIC, -Ă adj. Referitor la morfem. [< morfem + -(a)tic].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MORFEMATIC, -Ă adj. referitor la morfem. (< morfem + -/a/tic)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MORFEMATIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de morfem; propriu morfemului. Analiză ~că. /morfem + suf. ~atic
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
morfematic adj. m., pl. morfematici; f. morfematică, pl. morfematice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
morfematic adj. m., pl. morfematici; f. morfematică, pl. morfematice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
morfematic adj. m., pl. morfematici, f. sg. morfematică, pl. morfematice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
MORFEMATIC, -Ă adj. (< morfem + suf. -atic): în sintagma structură morfematică (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Tezaur
MORFEMÁTIC, -Ă adj. (Rar) Care ține de morfem, privitor la morfem. V. m o r f o l o g i c. Lingvistica.. . consideră că, în plan morfematic, unitatea corespunzătoare fonemului este morfemul. scl 1959, 279. – Pl.: morfematici, -ce. – Morfem + suf. -atic.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
morfematic, morfematicăadjectiv
- 1. Care ține de morfem, privitor la morfem. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Morfem + -atic. DEX '09 DEX '98 DN