opțiuni
  • info

14 definiții pentru montator

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONTATOR, -OARE, montatori, -oare, s. m. și f. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate; montor. – Monta1 + suf. -tor. Cf. it. montatore.

MONTATOR, -OARE, montatori, -oare, s. m. și f. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate; montor. – Monta1 + suf. -tor. Cf. it. montatore.

montator, ~oare smf [At: LEG. EC. PL. 251 / Pl: ~i, ~oare / E: monta + -tor] Tehnician specializat în lucrări de montare1 (1-2) Si: montor.

MONTATOR, montatori, s. m. Tehnician care montează, care îmbină diferite piese sau părți componente ale unor obiecte sau aparate fabricate.

MONTATOR, -OARE s.m. și f. Tehnician care execută operații de montare; montor. [Cf. it. montatore].

MONTATOR, -OARE s. m. f. montor. (< it. montatore)

MONTATOR ~i m. Persoană specializată în lucrări de montare. /a monta + suf. ~tor

*montatór, -oáre s. Lucrător, lucrătoare care montează pĭesele unuĭ gĭuvaĭer, uneĭ mașinĭ, uneĭ haĭne ș. a.

lăcătuș-montator s. m. Tehnician care se pricepe atât la lăcătușerie cât și la lucrări de montare ◊ „Deveneau necesare noi cunoștințe teoretice și deprinderi practice, dar chiar însușirea de noi meserii ca, de pildă, cea de lăcătuș-montator, pe care vechiul profil al întreprinderii nu le cerea [...]” Sc. 17 XI 63 p. 1 (din lăcătuș + montator)

tâmplar-montator s. m. 1964 Tâmplar care montează mobilele v. magazin-expoziție (din tâmplar + montator)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

montator s. m., pl. montatori

montator s. m., pl. montatori

montator s. m., pl. montatori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MONTATOR s. v. montor.

MONTATOR s. montor. (E ~ de profesie.)

Intrare: montator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • montator
  • montatorul
  • montatoru‑
plural
  • montatori
  • montatorii
genitiv-dativ singular
  • montator
  • montatorului
plural
  • montatori
  • montatorilor
vocativ singular
  • montatorule
plural
  • montatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

montator, montatorisubstantiv masculin
montatoare, montatoaresubstantiv feminin

  • 1. Tehnician care montează diferite părți ale unor obiecte sau aparate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: montor
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.