11 definiții pentru matrițer

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATRIȚER, -Ă, matrițeri, -e, s. m. și f. Muncitor specializat în lucrări de matrițare. – Matriță + suf. -ar.

MATRIȚER, -Ă, matrițeri, -e, s. m. și f. Muncitor specializat în lucrări de matrițare. – Matriță + suf. -ar.

matrițer sm [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4849 / Pl: ~i / E: matriță + -er] Muncitor care lucrează la matrițe.

MATRIȚER, matrițeri, s. m. Muncitor care lucrează cu matrițe.

MATRIȚER, -Ă s.m. și f. Lucrător la matrițe. [< matriță + -er, cf. fr. matricier].

MATRIȚER, -Ă s. m. f. lucrător la matrițe. (< matriță + -er)

MATRIȚER ~i m. Muncitor specializat în lucrări de matrițare. /matriță + suf. ~er

sculer-matrițer s. m. Sculer care este și matrițer ◊ „Discutând despre emisiunea «Seară pentru tineret», sculerul-matrițer Vasile C., Daniela T., confecționeră de piese radio, s-au referit la caracterul neconvingător al unora dintre rubricile acestei emisiuni.” Sc. 27 III 73 p. 4; v. și R.l. 12 VII 79 p. 6 (din sculer + matrițer)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

matrițer (desp. ma-tri-) s. m., pl. matrițeri

matrițer (ma-tri-) s. m., pl. matrițeri

matrițer s. m. (sil. -tri-), pl. matrițeri

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATRIȚÉR s. m. Muncitor care lucrează la matrițe. Un colectiv de matrițeri. SCÎNTEIA, 1 960, nr. 4 849. - Pl.: matrițeri. – De la matriță.

Intrare: matrițer
  • silabație: ma-tri-țer info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matrițer
  • matrițerul
  • matrițeru‑
plural
  • matrițeri
  • matrițerii
genitiv-dativ singular
  • matrițer
  • matrițerului
plural
  • matrițeri
  • matrițerilor
vocativ singular
  • matrițerule
  • matrițere
plural
  • matrițerilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

matrițer, matrițerisubstantiv masculin
matrițe, matrițeresubstantiv feminin

  • 1. Muncitor specializat în lucrări de matrițare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • Matriță + sufix -ar. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.