5 definiții pentru magnetotecă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAGNETOTECĂ, magnetoteci, s. f. Colecție de benzi magnetice (înregistrate); p. ext. mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. – Din fr. magnétothèque.

MAGNETOTECĂ, magnetoteci, s. f. Colecție de benzi magnetice (înregistrate); p. ext. mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. – Din fr. magnétothèque.

magnetote sf [At: DEX / Pl: ~eci / E: fr magnétothèque] 1 Colecție de benzi magnetice înregistrate. 2 (Pex) Mobilă în care se păstrează magnetoteca (1). 3 Încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate.

MAGNETOTE s. f. colecție de benzi magnetice; (p. ext.) mobila în care se păstrează; încăpere specială pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. (< fr. magnétothèque)

magnetote s. f. (tehn.) Colecție de benzi magnetice înregistrate ◊ „Pentru a nu lăsa să se piardă tradiția obiceiurilor caracteristice vieții la țară, oficiul cultural al mijloacelor audiovizuale din Franța a hotărât crearea unei «magnetoteci naționale». Este vorba de înregistrarea pe bandă de magnetofon a relatărilor orale ale unor țărani bătrâni despre specificul unor străvechi îndeletniciri.” Sc. 14 IX 79 p. 5 (din fr. magnétothèque; DMC 1970; DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

magnetote s. f., pl. magnetoteci

Intrare: magnetotecă
magnetotecă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnetote
  • magnetoteca
plural
  • magnetoteci
  • magnetotecile
genitiv-dativ singular
  • magnetoteci
  • magnetotecii
plural
  • magnetoteci
  • magnetotecilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

magnetote, magnetotecisubstantiv feminin

  • 1. Colecție de benzi magnetice (înregistrate). DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.1. prin extensiune Mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.