măsluit¹ sn [At: PR. DRAM. 284 / Pl: ~uri / E: măslui] 1-2 Măsluire¹ (1-2).

măsluit², ~ă a [At: ALECSANDRI, T. I, 163 / Pl: ~iți, ~e / E: măslui] 1 (D. cărțile de joc) însemnat sau falsificat cu scopul de a înșela la joc. 2 (Pex) Ticluit astfel încât să înșele pe alții Si: falsificat, fals, prefăcut.

MĂSLUIT, -Ă, măsluiți, -te, adj. 1. (Despre cărțile de joc) însemnat pe dos spre a da posibilitatea de a înșela la joc. Cărțile cu care ți-a cîștigat erau măsluite. BOLINTINEANU, O. 399. Mă paște bine norocul cărților. – Să giuri că-s măsluite. ALECSANDRI, T. I 160. 2. Fig. Fals, ticluit astfel încît să înșele pe alții. A umblat cu vorbe măsluite și ne-a lăsat să-l credem tovarăș. GALAN, Z. R. 24. Am intrat prostește într-un joc neghiob, murdar și... măsluit. CAMIL PETRESCU, T. II 304.

măsluit a. falsificat: cărțile ’s măsluite Al.

MĂSLUI, măsluiesc, vb. IV. Tranz. A face semne pe cărțile de joc pentru a le recunoaște sau a le aranja astfel încât să înșele pe ceilalți jucători și să câștige. ♦ P. gener. A falsifica, a trișa. – Maslă + suf. -ui.

măslui vt [At: ALECSANDRI, T. 21 / Pzi: ~esc / E: maslă] 1 A face semne de recunoaștere pe cărțile de joc sau a le aranja în scopul de a câștiga jocul. 2 (Pex) A falsifica.

MĂSLUI, măsluiesc, vb. IV. Tranz. A face semne pe cărțile de joc pentru a le recunoaște sau a le aranja astfel încât să înșele pe ceilalți jucători și să câștige. ♦ P. gener. A falsifica, a trișa. – Probabil maslă + suf. -ui.

MĂSLUI, măsluiesc, vb. IV. Tranz. 1. A folosi cărți de joc însemnate sau falsificate, pentru a înșela pe ceilalți în timpul jocului. V. trișa. 2. Fig. A falsifica. M-au rugat să ascund niște registre. Bugetul era măsluit. DEMETRIUS, C. 67. Cuconul îi dus la curte pentru ca să măsluiască alegerile deputaților. ALECSANDRI, T, 1357.

A MĂSLUI ~iesc tranz. 1) (cărțile de joc) A prevedea cu anumite semne sau a aranja într-un fel nepermis (cu scopul de a înșela pe ceilalți jucători). 2) fig. A denatura în mod intenționat, prezentând drept veritabil. /maslă + suf. ~ui

măsluì v. 1. a pregăti cărțile de joc spre a înșela; 2. fig. a falsifica: să măsluiască alegerea deputaților AL. [V. maslă].

măsluĭésc v. tr. (d. maslă). Pregătesc cărțile de joc amestecîndu-le și descîntîndu-le (fermecîndu-le în ainte de a începe să ghicesc). Așez cărțile de joc saŭ le fac vre-un semn ca să cîștig eŭ cînd voĭ juca. Fig. Falsific: a măslui o alegere. V. șuier.

măslui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măsluiesc, 3 sg. măsluiește, imperf. 1 măsluiam; conj. prez. 1 sg. să măsluiesc, 3 să măsluiască

măslui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măsluiesc, imperf. 3 sg. măsluia; conj. prez. 3 să măsluiască

măslui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măsluiesc, imperf. 3 sg. măsluia; conj. prez. 3 sg. și pl. măsluiască

măsluesc, -uiască 3 conj.

MĂSLUIT s. v. falsificare.

MĂSLUIT adj. 1. (pop.) prefăcut, (înv.) balamut. (Cărți de joc ~.) 2. v. falsificat.

MĂSLUIT adj. 1. (pop.) prefăcut, (înv.) balamut. (Cărți de joc ~.) 2. falsificat. (Alegeri ~.)

MĂSLUIT s. falsificare, măsluială, măsluire. (~ alegerilor.)

MĂSLUI vb. v. falsifica.

MĂSLUI vb. a falsifica. (A ~ alegerile.)

MĂSLUÍT¹ s. n. Măsluire¹. Tu ești ager la tăiatu cărților, ești meșter la măsluitu lor, știi să scoți în sfîrșit paraua din piatră. PR. DRAM. 284, cf. BOGZA, A. Î. 568. - V. măslui.

MĂSLUÍT², -Ă adj. 1. (Despre cărțile de joc) însemnat sau falsificat cu scopul de a înșela la joc. A disbrăcat lumea cu teșmecherii și cărți măsluite. ALECSANDRI, T. I, 163. Cărțile cu care ți-a cîștigat erau măsluite. BOLINTINEANU, O. 399. 2. P. e x t. Ticluit astfel ca să înșele pe alții ; falsificat, fals, prefăcut. Demagogul. . . prin vorbe măsluite trezește patimile. . . mulțimii. EMINESCU, N. 149. Am intrat prostește într-un joc neghiob, murdar și grosolan măsluit. CAMIL PETRESCU, T. II, 304, cf. C. PETRESCU, C. V. 287. A umblat cu vorbe măsluite și ne-a lăsat să-l credem tovarăș. GALAN, Z. R. 24. M-au rugat să ascund niște registre. Bugetul era măsluit. DEMETRIUS, C. 67. Noi, ăștia noi, să lăsăm frazele măsluite Și tîlcurile ticluite, scrobite! DEȘLIU, G. 9. Declarații măsluite. CONTEMP. 1948, nr. 111, 7/1. ◊ (Adverbial) Rînduielile astea rînduite pe carte, Prefăcut înțelepte, măsluit luminoase și drepte. DEȘLIU, G. 53. - Pl.: măsluiți, -te. – V. măslui.

MĂSLUI vb. IV. Tranz. 1. A face semne de recunoaștere pe cărțile de joc sau a le aranja în scopul de a cîștiga jocul. V. t r i ș a. Mai poftim și cărți de joc Măsluite pe noroc. ALECSANDRI, T. 21, cf. 457. La ridicarea cortinii se vede Nicolaie măsluind cărți de joc pe o masă. PR. DRAM. 275. 2. P. e x t. A ticlui, a falsifica. Cuconul îi dus la curte pentru ca să măsluiascâ alegerile. ALECSANDRI, T. 1 357. Acum mergem la datoria noastră. . . aici treburile au fost măsluite. SADOVEANU, M. C. 205. Pînă la urmă fotograful izbuti să măsluiascâ o poză, umbrind chipurile prea dușmănoase. V. ROM. martie 1 958, 30, cf. februarie 1 954, 21. - Prez. ind.: măsluiesc. – De la maslă.