2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LUNECUȘ, (1) lunecușuri, s. n. 1. Loc (umed sau înghețat) pe care se lunecă. ♦ Ghețuș. 2. (Rar) Alunecare. – Luneca + suf. -uș.
lunecuș sn [At: ODOBESCU, S. II, 532 / V: (reg) ~nic~ / Pl: ~uri / E: luneca + -uș] 1 Teren lunecos (1). 2 Ghețuș. 3 Alunecare. 4 (Îvr; fig) Păcat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNECUȘ, lunecușuri, s. n. 1. Loc (umed sau înghețat) pe care se alunecă. ♦ Ghețuș. 2. Alunecare. – Luneca + suf. -uș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
LUNECUȘ, (1) lunecușuri, s. n. 1. Loc (umed sau înghețat) pe care se lunecă, teren lunecos (după ploaie sau prin îngheț). Pe la cîte un lunecuș mai repede, el vroia s-o ajute. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. ♦ Loc unde se dau copiii pe gheață; ghețuș. 2. (Rar) Alunecare. Mergeau cu mare grijă și la oarecare depărtare unul de altul, că era primejdie de lunecuș. V. ROM. noiembrie 1953, 11.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNECUȘ ~uri n. 1) Loc umed sau înghețat pe care se lunecă. 2) Loc unde se dau copiii pe gheață; ghețuș. /a luneca + suf. ~uș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lunecuș n. V. alunecuș.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALUNECUȘ, (1) alunecușuri, s. n. 1. Loc alunecos. ♦ Ghețuș. 2. (Rar) Alunecare. – Aluneca + suf. -uș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alunecuș sn [At: DEX2 / V: lu- / Pl: ~uri / E: aluneca + -uș] 1 (Rar) Alunecare. 2 Loc alunecos (3). 3 Ghețuș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lunicuș sn vz lunecuș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALUNECUȘ, LUNECUȘ (pl. -ușuri), sn. Loc unde se alunecă ușor, unde se poate da pe ghiață.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALUNECUȘ, (1) alunecușuri, s. n. 1. Loc alunecos. ♦ Ghețuș. 2. (Rar) Alunecare. [Var.: lunecuș s. n.] – Aluneca + suf. -uș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALUNECUȘ, alunecușuri, s. n. Lunecuș. Marea lin cutremurîndu-și fața, scutur-a ei spume, Repezind pe-alunecușul undelor de raze-o lume. EMINESCU, O. IV 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALUNECUȘ, alunecușuri, s. n. Lunecuș – Din aluneca + suf. -uș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
alunecuș n. 1. loc, ghiață pe care s’alunecă; 2. poleiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alunecúș n., pl. -urĭ. Loc pe unde alunecĭ, cum ar fi din cauza poleĭuluĭ saŭ a noroĭuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lúnec, -ătúră, -ós, -úș, V. alunec, -ătură, -os, -uș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lunecuș s. n., pl. lunecușuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lunecuș s. n., pl. lunecușuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lunecuș s. n., (locuri) pl. lunecușuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alunecuș s. n., pl. alunecușuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alunecuș s. n., pl. alunecușuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alunecuș s. n., pl. alunecușuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LUNECUȘ s. v. ghețuș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LUNECUȘ s. alunecuș, ghețuș, (reg.) răpăguș, (Ban.) rapăg.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALUNECUȘ s. v. ghețuș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALUNECUȘ s. ghețuș, lunecuș, (reg.) răpăguș, (Ban.) rapăg.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lunecuș, lunecușurisubstantiv neutru
- 1. Loc (umed sau înghețat) pe care se alunecă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe la cîte un lunecuș mai repede, el vroia s-o ajute. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. DLRLC
-
- 2. Alunecare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: alunecare
- Mergeau cu mare grijă și la oarecare depărtare unul de altul, că era primejdie de lunecuș. V. ROM. noiembrie 1953, 11. DLRLC
-
etimologie:
- Luneca + sufix -uș. DEX '09 DEX '98