2 intrări
22 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (2)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LOGOS, logosuri, s. n. 1. (Fil.) Termen care denumește ordinea necesară, proprie Cosmosului și gândirii omenești, rațiunea cosmică sau destinul, rațiunea divină, o ipostază a divinității, spiritul și rațiunea universală. 2. (Ir. și fam.) Cuvântare, discurs. – Din ngr. lógos, fr. logos.
logos sn [At: DIONISIE, C. 167 / Pl: ~uri / E: ngr λόγος] 1 (Fam; irn) Discurs. 2 (Flz) Termen folosit în filozofia materialistă antică pentru a denumi ordinea cosmică, rațiunea cosmică sau destinul, o ipostază a divinității. 3 (Tlg) Cuvânt al lui Dumnezeu, persoana a doua a Sfintei Treimi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOGOS, logosuri, s. n. 1. Termen folosit în filozofia materialistă antică pentru a denumi ordinea cosmică, rațiunea cosmică sau destinul, o ipostază a divinității, cuvântul divin. 2. (Ir. și fam.) Cuvântare, discurs. – Din ngr. lógos, fr. logos.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
LOGOS, logosuri, s. n. 1. (Azi, mai ales ironic) Cuvîntare, discurs. Părea muncit de gîndul să rostească un logos. MACEDONSKI, O. III 10. [Soleanu] ține logosul ce urmează așa de potrivit cu împrejurarea, ca și discursurile... rostite de Don Quichotte. GHEREA, ST. CR. I 269. 2. (În filozofia materialistă din Grecia antică) Legea universală a lumii, legea existenței, cauzalitatea generală.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOGOS s.n. 1. (În filozofia materialistă din Grecia antică) Principiul ultim al lumii, al existenței. 2. (Astăzi ironic) Cuvîntare, discurs. [< gr. logos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOGOS s. n. 1. (în fil. materialistă antică) ordinea, rațiunea cosmică, ipostază a divinității; formă superioară a gândirii umane. 2. (fam.) cuvântare, discurs moralizator. (< gr., fr. logos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
LOGOS ~uri n. 1) (în filozofia antică) Lege universală a dezvoltării lumii; legea existenței. 2) iron. Expunere oratorică în fața unui public; discurs; cuvântare. /<ngr. logos, fr. logos
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
logos n. (ironic) discurs. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lógos n., pl. urĭ (ngr. și vgr. lógos). Vechĭ. Azĭ. Iron. Discurs.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
logoș, ~ă smf, a [At: HERODOT, 162 / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1-2 (Înv) (Om) pitic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOGOȘ adj. și s.m. (Mold.) Pitic. 1. Adj.(Fig.) Firea la duhul maminos și vîrtos stîrv logoș și fricos au pus. CANTEMIR, IST. 2. S.m. Nește logoși mititei îmblînd după dînsul. DOSOFTEI, VS. La stat mici cît abiĭa de trecĭa de un logoș. NCCD, 341. N-au stătut cucoș fără creastă, nici logol fără tălpijic. B 1774, 20r; cf. B 1774, 18r. Etimologie necunoscută. Vezi și logoși.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
logos s. n., pl. logosuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
logos s. n., pl. logosuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
logos s. n., pl. logosuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LOGOS s. v. alocuțiune, cuvânt, cuvântare, discurs.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
logos s. v. ALOCUȚIUNE. CUVÎNT. CUVÎNTARE. DISCURS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOGOȘ adj. v. liliput, liliputan, pitic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
logoș adj. v. LILIPUT. LILIPUTAN. PITIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
logos (logosuri), s. n. – Discurs, predică. Ngr. λόγος (Gáldi 206). Sec. XVIII, azi ironic.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
logoș (logoșă), adj. – Foarte mic, pitic. Origine necunoscută. Sec. XVII, înv. – Der. logoși, vb. (înv., a micșora).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
logos, logosuri s. n. 1. Termen folosit în filozofia antică pentru a denumi ordinea cosmică, rațiunea cosmică sau destinul, o ipostază a divinității. 2. (În teologia creștină) Rațiunea sau sensul divin care subzistă în creaturi ca suport al existenței lor. ♦ Cuvântul lui Dumnezeu (Dumnezeu-Fiul), a doua persoană a Sfintei Treimi, care a venit în lume întrupându-se, așa cum au anunțat prorocii Vechiului Testament, Dumnezeul-Fiul întrupat fiind Iisus Hristos. 3. (Ir. și fam.) Cuvântare, discurs. – Din fr. logos, gr. logos.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LÓGOS (cuv. gr.) s. n. 1. (FILOZ.) Una dintre noțiunile fundamentale ale filozofiei grecești antice. Termen introdus de Heraclit din Efes cu sensul de ordine necesară, proprie deopotrivă Cosmosului și gândirii omenești în forma ei superioară. Ulterior, i s-au atribuit sensuri diverse ca, de ex.: rațiune cosmică sau destin (stoicii), rațiune divină (Filon Iudeul), o ipostază a divinității, cuvânt divin (neoplatonismul și creștinismul), spirit și rațiune universală (idealiștii) ș.a. 2. (Ir. sau glumeț) Cuvântare, discurs.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
logos, logosurisubstantiv neutru
- 1. Termen care denumește ordinea necesară, proprie Cosmosului și gândirii omenești, rațiunea cosmică sau destinul, rațiunea divină, o ipostază a divinității, spiritul și rațiunea universală. DEX '09 DLRLC DN
- 2. Alocuțiune, cuvânt, cuvântare, discurs. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: alocuțiune cuvânt cuvântare discurs
- Părea muncit de gîndul să rostească un logos. MACEDONSKI, O. III 10. DLRLC
- [Soleanu] ține logosul ce urmează așa de potrivit cu împrejurarea, ca și discursurile... rostite de Don Quichotte. GHEREA, ST. CR. I 269. DLRLC
-
etimologie:
- lógos DEX '09 DEX '98 DN
- logos DEX '09 DEX '98 MDN '00