lift sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~uri / E: eg lift] 1 Ascensor pentru persoane. 2 Instalație mecanică utilizată la scoaterea la suprafață a țițeiului acumulat în sondă. 3 Lovitură la tenis și la volei care imprimă mingii o traiectorie ascendentă.

LIFT, lifturi, s. n. Ascensor.

LIFT s.n. 1. Ascensor. 2. Instalație mecanică servind pentru scoaterea la suprafață a țițeiului acumulat în sonde. 3. (Sport) Lovitură la tenis și la volei, care imprimă mingii o traiectorie ascendentă. [Pl. -turi. / < engl. lift].

LIFT s. n. 1. ascensor. 2. instalație mecanică servind pentru scoaterea la suprafață a țițeiului acumulat în sonde. 3. (la tenis, tenis de masă, volei etc.) lovitură care imprimă mingii o traiectorie ascendentă. (< engl., fr. lift)

LIFT ~uri n. Instalație constituită dintr-o cabină sau dintr-o platformă (trasă de cabluri) care servește la transportarea pasagerilor sau a materialelor pe linie verticală în clădiri cu mai multe etaje sau în mine; ascensor. /<engl., fr. lift

bebi-lift s. n. Skilift pentru copii ◊ „Consiliul Popular [...] a instalat un bebi-lift pentru a facilita practicarea schiului de către copii.” R.l. 2 III 81 p. 2 //din baby + lift//

lift s. n., pl. lifturi

lift s. n., pl. lifturi

lift s. n., pl. lifturi

LIFT s. v. ascensor.

lift s.n. (tehn.) ascensor. Liftul blocului s-a defectat.

LIFT s. ascensor. (Bloc cu două ~.)