9 definiții pentru legic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LEGIC, -Ă, legici, -ce, adj. Care are caracter de lege obiectivă. – Lege + suf. -ic (după rus. zakonomernîi).
legic, ~ă a [At: GHEREA, ST. CR. I, 21 / Pl: ~ici, ~ice / E: lege + -ic, cf rs закономерный] 1 Care are caracter de lege (38). 2 Care este în conformitate cu legea (38). 3 Care se bazează pe lege (38).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEGIC, -Ă, legici, -ce, adj. Care are caracter de lege obiectivă. – Lege + suf. -ic (după rus. zakonomernâi).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEGIC, -Ă adj. Care are caracter obligatoriu, de lege. [< lege + -ic].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEGIC, -Ă adj. cu caracter obligatoriu, de lege. (< lege + -ic)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
LEGIC ~că (~ci, ~ce) Care este în conformitate cu legile obiective. /lege + suf. ~ic
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
legic adj. m., pl. legici; f. legică, pl. legice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
legic adj. m., pl. legici; f. legică, pl. legice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
legic adj. m., pl. legici; f. sg. legică, pl. legice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
legic, legicăadjectiv
- 1. Care are caracter de lege obiectivă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Lege + sufix -ic DEX '09 DEX '98 DN
- zakonomernîi DEX '09