3 intrări
31 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (3)
- relaționale (10)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂMURIT, -Ă, lămuriți, -te, adj. (Adesea adverbial) 1. (Despre oameni) Care a înțeles clar ceva; limpezit2. 2. (Despre idei, probleme etc.) Care este ușor de înțeles pentru cineva; explicit, clar, limpede. 3. (Despre obiecte) Care apare vederii cu claritate. – V. lămuri.
LĂMURIT, -Ă, lămuriți, -te, adj. (Adesea adverbial) 1. (Despre oameni) Care a înțeles clar ceva; limpezit2. 2. (Despre idei, probleme etc.) Care este ușor de înțeles pentru cineva; explicit, clar, limpede. 3. (Despre obiecte) Care apare vederii cu claritate. – V. lămuri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
lămurit1 sn [At: (a. 1843) DOC. EC. 789 / Pl: (rar) ~uri / E: lămuri] (Îvr) 1-2 Lămurire (1-2). 3 (Fig) Puritate. 4-9 Lămurire (4-9). 10 (Udp „asupra”, „despre”) Informație. 11-15 Lămurire (11-15).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lămurit2, ~ă a [At: CORESI, EV. 318 / V: (îrg) ~rat, (reg) ră~ / Pl: ~iți, ~e / E: lămuri] 1 (Înv; d. metale prețioase) Care a fost purificat prin înlăturarea, sub acțiunea focului, a corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine, de calitate inferioară. 2 (Înv) Pur. 3 (Fig) Nealterat. 4 (D. noțiuni abstracte) Care realizează sau tinde să realizeze un tip sau model considerat optim. 5 Care este conform cu modelul ideal. 6 Îvr; d. oameni) Scăpat de ceva nefavorabil. 7 (Pop) Curățat. 8 (Îvr; d. bani sau d. alte valori) De care se poate dispune în mod efectiv. 9 Din care s-au scăzut toate cheltuielile. Vz lichid, net. 10 (Îrg; d. substanțe în stare lichidă) Curățat de impurități Cf limpezit. 11 Care a fost separat de alte corpuri, substanțe sau elemente. 12 Distilat. 13 (Reg) Separat din amestecul din care făcea parte. 14 (D. informații, idei, concepții, reprezentări de fapte etc.) Care este exprimat limpede. 15 (D. prezentarea informațiilor, ideilor, opiniilor) Exact. 16 (D. prezentarea informațiilor, ideilor, opiniilor) Argumentat. 17 (D. prezentarea informațiilor, ideilor, opiniilor) Demonstrat. 18 (D. oameni) Care expune în mod explicit, clar, un fenomen, o situație. 19 Care este ușor și bine înțeles de către alții. 20 (D. obiecte, fenomene etc.) Care apare vederii cu claritate Si: vizibil. 21 (D. sunete, voce, zgomote) Care răsună distinct, precis. 22 Care se poate percepe cu claritate. 23 (D. oameni) Care a înțeles limpede, deplin, un fenomen, o situație Si: edificat. 24 (D. oameni) Convins de justețea unei opinii, a unei idei etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂMURIT, -Ă, lămuriți, -te, adj. 1. (Despre persoane) Care a pătruns o problemă, căruia i s-a deslușit un lucru. Făcînd deosebire între adevărații dușmani și oamenii nelămuriți, șovăielnici sau aflați temporar sub influența dușmanului, comuniștii au sarcina să desfășoare o muncă răbdătoare, de lămurire în rîndul celor din urmă. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 38. Nici măcar nu sîntem lămuriți dacă moșia e de vînzare? REBREANU, R. I 133. ♦ (Despre idei, probleme etc.) Ușor de înțeles, limpede, clar. Articolul este foarte explicit, foarte lămurit... Nu știu ce aș putea adăoga. BARANGA, I. 167. Evoluțiile istorice ale romînilor se fac mai lămurite. BĂLCESCU, O. II 12. ♦ (Adverbial) În mod clar, precis. Vorbește, te rog, lămurit. SADOVEANU, N. F. 131. Nu-l vedea încă lămurit. REBREANU, P. S. 78. Are o privire atît de adîncă, Încît cu ea în inimi citește lămurit. MACEDONSKI, O. I 259. 2. Distinct, conturat, reliefat. Acele trăsuri așa de regulate, așa de bine lămurite, conțin într-însele o putere, o energie, o stăruință, care negreșit au a purta mari și minunate roduri. ODOBESCU, S. I 24. 3. (Învechit; despre metale, p. ext. despre alte lucruri) Limpezit, purificat, curat. O fîntînă cu apă vie și cu ghizdele albe și lămurite ca cristalul. SEVASTOS, N. 225.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lămurit a. limpede.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lămurít, -ă adj. Clarificat, limpezit. Fig. Luminat, informat precis. Clar, limpede: vorbă lămurită. Adv. A vorbi lămurit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂMURI, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. ♦ Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii. 2. Tranz. A face să fie clar, înțeles de cineva; a clarifica, a desluși. ♦ Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. 3. Refl. (Despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a se contura cu claritate. 4. Tranz. și refl. (Înv.) A face să devină sau a deveni curat, lipsit de corpuri străine, pur. – Din lamură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LĂMURI, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. ♦ Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii. 2. Tranz. A face să fie clar, înțeles de cineva; a clarifica, a desluși. ♦ Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. 3. Refl. (Despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a se contura cu claritate. 4. Tranz. și refl. (Înv.) A face să devină sau a deveni curat, lipsit de corpuri străine, pur. – Din lamură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
lămura v vz lămuri
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lămurat, ~ă a vz lămurit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lămuri [At: BIBLIA (1688), 3891/50 / V: (îvr) ~mări, (cscj) ~ra, / Pzi: ~resc / E: lamură] 1 vt (înv; c. i. metale, mai ales aur sau argint) A purifica prin înlăturarea, sub acțiunea focului, a corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine. 2 vt (Înv) A face să aibă o calitate superioară. 3 vt (Fig) A face să devină nealterat. 4 vt (Fig) A înlătura elementele improprii, nespecifice, dăunătoare Si: a purifica. 5-7 vt (Îrg; c. i. substanțe lichide) A curăța de impurități (prin distilare) (dublă rafinare sau) sedimentare. 8-9 vtr A (se) separa din amestecul din care face parte. 10 vt (Înv) A determina cu precizie un fapt, un lucru, un fenomen. 11 vt A face inteligibil ceea ce este sau pare confuz, obscur prin comentarii, interpretări etc. 12 vt A completa cu noi precizări, astfel încât să se poată înțelege ușor. 13 vt A releva semnificația, conținutul, sfera de referință sau de aplicare etc. 14 vt A clarifica. 15-16 vtr A (se) înțelege. 17 vt A ști. 18-19 vtr A (se) distinge. 20-21 vtr (Rar) A (se) justifica. 22 vt A stabili. 23-24 vtr A (se) explica. 25 vr A căpăta un sens, o rezolvare. 26-27 vtr A (se) cristaliza. 28-29 vtr A (se) contura. 30 vt (C.i. oameni) A face să pătrundă semnificația, înțelesul, cauza, rostul etc. unei întâmplări sau al unei situații. 31 vt A face să accepte și să considere ca justă o opinie, o idee, un lucru etc. pe bază de argumente Si: a convinge. 32 vr (D. oameni) A dobândi cunoștințe suficiente și clare despre ceva sau despre cineva. 33 vt A fi în măsură să cunoască semnificația, cauza, rostul a ceva. 34 vr A se edifica în legătură cu un fapt, cu un fenomen, cu o situație etc. 35-36 vtr (Îe) A (se) ~ liniștea (A lăsa sau) a rămâne nedumerit în urma unei explicații insuficiente, neclare. 37 vrr A ajunge la o concluzie comună, la o înțelegere, prin discutarea și explicarea aspectelor neclare și prin depășirea divergențelor. 38 vr (Îe) A se ~ de ziuă A se ivi zorile. 39 vt A face să se vadă limpede Si: a evidenția. 40 vt A vedea. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂMURI, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. A face pe cineva să înțeleagă, a-i explica cuiva un lucru, o problemă etc., a da cuiva explicații. N-ai dreptul să mă condamni, fără să încerci să mă lămurești. DEMETRIUS, C. 33. Se luptă cu părerea de rău că nu-i cineva care să-l lămurească. SP. POPESCU, M. G. 93. ◊ (Problema în discuție se exprimă printr-o propoziție secundară sau printr-o determinare introdusă prin prep. «asupra») Dacă mă apropiam de el, dacă-l lămuream de ce umblă Tăun și-l ademenește cu vorbe, acum îl aveam între noi. CAMILAR, TEM. 274. Nicola, după ce mai bău un pahar de mastică, începu să lămurească cum era organizată viața în colonie. BART, E. 281. Ipolit găsi niște tăbliți... – A! am zis, iată acea ce ne va lămuri asupra misterioasei drame. NEGRUZZI, S. I 45. ◊ (Cu dativul persoanei) Am încercat să-ți lămuresc de ce nu mă mai înțeleg cu Mircea. DEMETRIUS, C. 9. ◊ (Fără indicarea persoanei) După ce mai băură un pahar de vin, Simeon lămuri cum stau treburile. SADOVEANU, O. VII 120. ♦ Refl. (Despre persoane) A ajunge la idei clare, a înțelege, a stăpîni o problemă. După ce s-or lămuri toate milioanele de oameni cîți îi are pămîntul, războiul are să intre în poveste. CAMILAR, TEM. 59. 2. Refl. A ajunge cu cineva la înțelegere, limpezind puncte de vedere contrarii. Trebuie să se lămurească mai bine cu Roșu în chestia asta, ca să nu se pomenească pe drumuri. REBREANU, R. II 80. 3. Tranz. (Complementul indică lucrul explicat) A explica pe înțelesul tuturor, a face clar, a desluși. Nu știu eu bine să lămuresc aceste idei. ODOBESCU, S. III 128. ♦ Refl. (Despre idei, probleme) A deveni clar, a căpăta înțeles. Cînd lucrurile se lămuresc, ne pufnește pe toți un rîs. CAMIL PETRESCU, U. N. 279. (Construit cu dativul) Vicleșugul moșneagului deodată i se lămuri cu desăvîrșire. SADOVEANU, O. VII 116. Acum i se lămureau bine, pentru prima oară, veșnicele sfezi, în larma cărora se deștepta noaptea din somn. VLAHUȚĂ, O. A. 140. 4. Refl. (Despre obiecte concrete) A se desluși dintre alte obiecte, a căpăta relief, a deveni distinct, a apărea cu claritate. Luna mare se ridicase și cîmpiile se lămureau drepte pînă cine știe unde. SADOVEANU, O. VI 189. Fața lui se lămurește, Pare-nduioșat acum. TOPÎRCEANU, B. 71. ◊ Fig. În mintea lui se lămurea ca într-un tablou căsuța... albă și veche. VLAHUȚĂ, O. A. III 73. ♦ (Despre elemente care întunecă obiectele) A dispărea, lăsînd să se vadă clar lucrurile. Negurile de pe Moldova se lămureau. SADOVEANU, O. I 59. 5. Tranz. (Învechit) A curăța un metal de corpuri străine expunîndu-l acțiunii focului; a purifica. Argintarul lucrează argintul, lămurindu-l prin foc. I. IONESCU, M. 714. ◊ Refl. Fig. Ticăloșii aceștia merită a fi arși de vii, ca să-și curețe păcatul și să se lămurească prin foc de fărădelegea lor. NEGRUZZI, S. I 232.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A LĂMURI ~esc tranz. 1) (probleme, texte, lucruri neînțelese etc.) A face înțeles, comentând și dând informații necesare; a explica; a arăta. 2) (persoane) A ajuta să înțeleagă lucruri neclare, obscure. 3) A face să se lămurească. /Din lamură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE LĂMURI mă ~esc intranz. 1) (despre lucruri neclare) A deveni clar (în urma unor investigații, discuții etc.). 2) (despre persoane) A ajunge să înțeleagă clar; a se clarifica; a se edifica. 3) (despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a căpăta contururi clare; a se distinge; a se desluși. 4) (despre persoane) A ajunge la înțelegere (unul cu altul) în urma unor explicații. /Din lamură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lămurì v. 1. a curăța: a lămuri aurul; 2. a clarifica: (lună) lumina-i dulce tot mai mult lămurește EM.; 3. fig. a explica, a lămuri idei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lămurésc v. tr. (d. lamură). Curăț, clarific, limpezesc: a lămuri seu, untu. Fig. Clarific, explic, deslușesc, daŭ informațiunĭ precise: a lămuri pe cineva.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lămuri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lămuresc, 3 sg. lămurește, imperf. 1 lămuream; conj. prez. 1 sg. să lămuresc, 3 să lămurească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lămuri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lămuresc, imperf. 3 sg. lămurea; conj. prez. 3 să lămurească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lămuri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lămuresc, imperf. 3 sg. lămurea; conj. prez. 3 sg. și pl. lămurească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LĂMURIT adj. v. curățit, purificat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LĂMURIT adj., adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. bine. 3. adj. clarificat, dumerit, edificat, orientat, (fig.) luminat. (Sunt pe deplin ~.) 4. adj. clar, deslușit, explicit, expres, inteligibil, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmație ~.) 5. adv. v. clar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lămurit adj. v. CURĂȚIT. PURIFICAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂMURIT adj., adv. 1. adj. clar, deslușit, distinct, evident, limpede, precis, (înv.) apriat, chiar (fig.) curat. (O imagine ~; o pronunție ~.) 2. adv. bine, clar, deslușit, distinct, limpede, (reg.) răzvedit. (A vedea ~.) 3. adj. clarificat, dumerit, edificat. (Sînt pe deplin ~.) 4. adj. clar, deslușit, explicit, expres, inteligibil, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmație ~.) 5. adv. clar, deslușit, explicit, expres, limpede, răspicat, (rar) aievea, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (I-a spus ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Lămurit ≠ confuz, nedeslușit, nelămurit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Lămurit ≠ nelămurit, neclar, nedeslușit, obscur, vag
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LĂMURI vb. v. curăța, purifica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LĂMURI vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descâlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. v. rezolva. 3. v. dumeri. 4. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lămuri vb. v. CURĂȚA. PURIFICA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂMURI vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. a clarifica, a descifra, a desluși, a dezlega, a explica, a limpezi, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.) 3. a se dumeri, a înțelege, a pricepe, a ști, (reg.) a se nădăi, (fig.) a se trezi. (Tot nu te-ai ~ ce am vrut să-ți spun?) 4. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
lămurit, -ă, lămuriți, -te adj. bătut.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a se lămuri buștean expr. a rămâne nedumerit.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lămuri, lămuresc v. t. (iron.) a bate.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
lămurit, lămurităadjectiv
-
- Făcînd deosebire între adevărații dușmani și oamenii nelămuriți, șovăielnici sau aflați temporar sub influența dușmanului, comuniștii au sarcina să desfășoare o muncă răbdătoare, de lămurire în rîndul celor din urmă. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 38. DLRLC
- Nici măcar nu sîntem lămuriți dacă moșia e de vînzare? REBREANU, R. I 133. DLRLC
-
- 2. (Despre idei, probleme etc.) Care este ușor de înțeles pentru cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Articolul este foarte explicit, foarte lămurit... Nu știu ce aș putea adăoga. BARANGA, I. 167. DLRLC
- Evoluțiile istorice ale romînilor se fac mai lămurite. BĂLCESCU, O. II 12. DLRLC
- 2.1. În mod clar, precis. DLRLC
- Vorbește, te rog, lămurit. SADOVEANU, N. F. 131. DLRLC
- Nu-l vedea încă lămurit. REBREANU, P. S. 78. DLRLC
- Are o privire atît de adîncă, Încît cu ea în inimi citește lămurit. MACEDONSKI, O. I 259. DLRLC
-
-
- 3. (Despre obiecte) Care apare vederii cu claritate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acele trăsuri așa de regulate, așa de bine lămurite, conțin într-însele o putere, o energie, o stăruință, care negreșit au a purta mari și minunate roduri. ODOBESCU, S. I 24. DLRLC
-
- 4. Despre metale, prin extensiune despre alte lucruri: curat, curățat, limpezit, purificat. DLRLC
- O fîntînă cu apă vie și cu ghizdele albe și lămurite ca cristalul. SEVASTOS, N. 225. DLRLC
-
etimologie:
- lămuri DEX '98 DEX '09
lămuri, lămurescverb
- 1. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- N-ai dreptul să mă condamni, fără să încerci să mă lămurești. DEMETRIUS, C. 33. DLRLC
- Se luptă cu părerea de rău că nu-i cineva care să-l lămurească. SP. POPESCU, M. G. 93. DLRLC
- Dacă mă apropiam de el, dacă-l lămuream de ce umblă Tăun și-l ademenește cu vorbe, acum îl aveam între noi. CAMILAR, TEM. 274. DLRLC
- Nicola, după ce mai bău un pahar de mastică, începu să lămurească cum era organizată viața în colonie. BART, E. 281. DLRLC
- Ipolit găsi niște tăbliți... – A! am zis, iată acea ce ne va lămuri asupra misterioasei drame. NEGRUZZI, S. I 45. DLRLC
- Am încercat să-ți lămuresc de ce nu mă mai înțeleg cu Mircea. DEMETRIUS, C. 9. DLRLC
- După ce mai băură un pahar de vin, Simeon lămuri cum stau treburile. SADOVEANU, O. VII 120. DLRLC
- După ce s-or lămuri toate milioanele de oameni cîți îi are pămîntul, războiul are să intre în poveste. CAMILAR, TEM. 59. DLRLC
- 1.1. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trebuie să se lămurească mai bine cu Roșu în chestia asta, ca să nu se pomenească pe drumuri. REBREANU, R. II 80. DLRLC
-
-
-
- Nu știu eu bine să lămuresc aceste idei. ODOBESCU, S. III 128. DLRLC
- 2.1. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cînd lucrurile se lămuresc, ne pufnește pe toți un rîs. CAMIL PETRESCU, U. N. 279. DLRLC
- Vicleșugul moșneagului deodată i se lămuri cu desăvîrșire. SADOVEANU, O. VII 116. DLRLC
- Acum i se lămureau bine, pentru prima oară, veșnicele sfezi, în larma cărora se deștepta noaptea din somn. VLAHUȚĂ, O. A. 140. DLRLC
-
-
- 3. (Despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a se contura cu claritate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Luna mare se ridicase și cîmpiile se lămureau drepte pînă cine știe unde. SADOVEANU, O. VI 189. DLRLC
- Fața lui se lămurește, Pare-nduioșat acum. TOPÎRCEANU, B. 71. DLRLC
- În mintea lui se lămurea ca într-un tablou căsuța... albă și veche. VLAHUȚĂ, O. A. III 73. DLRLC
- 3.1. (Despre elemente care întunecă obiectele) A dispărea, lăsând să se vadă clar lucrurile. DLRLC
- Negurile de pe Moldova se lămureau. SADOVEANU, O. I 59. DLRLC
-
-
- 4. A face să devină sau a deveni curat, lipsit de corpuri străine, pur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Argintarul lucrează argintul, lămurindu-l prin foc. I. IONESCU, M. 714. DLRLC
- Ticăloșii aceștia merită a fi arși de vii, ca să-și curețe păcatul și să se lămurească prin foc de fărădelegea lor. NEGRUZZI, S. I 232. DLRLC
-
etimologie:
- lamură DEX '98 DEX '09