opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

KANTIAN, -Ă, kantieni, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care aparține filosofiei lui Kant, privitor la această filosofie. 2. S. m. Adept al filosofiei lui Kant. [Pr.: -ti-an] – Din fr. kantien.

kantian, ~ă [At: DN3 / P: ~ti-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr kantien] 1-2 a Care aparține (lui Kant sau) filozofiei acestuia. 3-4 a Caracteristic (lui Kant sau) filozofiei acestuia. 5-6 a În felul (lui Kant sau al) filozofiei acestuia. 7 smf Adept al filozofiei lui Kant. 8 a Propriu discipolilor lui Kant.

KANTIAN, -Ă, kantieni, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care aparține filozofiei lui Kant, privitor la această filozofie. 2. S. m. Adept al filozofiei lui Kant. [Pr.: -ti-an] – Din fr. kantien.

KANTIAN, -Ă, kantieni, -e, adj. Care se referă la filozofia idealistă a lui Kant. – Pronunțat: -ti-an.

KANTIAN, -Ă adj. Referitor la kantianism. // s.m. și f. Adept al kantianismului. [Pron. -ti-an. / cf. fr. kantien, it. kantiano].

KANTIAN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al kantianismului. (< fr. kantien)

KANTIAN2 ~eni m. Adept al kantianismului. /< fr. kantien

KANTIAN1 ~ană (~eni, ~ene) Care ține de kantianism; propriu kantianismului. [Sil. -ti-an] /< fr. kantien

*kantián, -ă adj. Care se referă la filosofia luĭ Kant (sec. XVIII). Subst. Adept al luĭ Kant.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

kantian (desp. -ti-an) adj. m., s. m., pl. kantieni (desp. -ti-eni); adj. f., s. f. kantiană, pl. kantiene

kantian (-ti-an) adj. m., s. m., pl. kantieni (-ti-eni); adj. f., s. f. kantiană, pl. kantiene

kantian adj. m., s. m. (sil. -ti-an), pl. kantieni (sil. -ti-eni); f. sg. kantiană, pl. kantiene

Intrare: kantian (adj.)
kantian1 (adj.) adjectiv
  • silabație: kan-ti-an info
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kantian
  • kantianul
  • kantianu‑
  • kantiană
  • kantiana
plural
  • kantieni
  • kantienii
  • kantiene
  • kantienele
genitiv-dativ singular
  • kantian
  • kantianului
  • kantiene
  • kantienei
plural
  • kantieni
  • kantienilor
  • kantiene
  • kantienelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: kantian (s.m.)
  • silabație: kan-ti-an info
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kantian
  • kantianul
  • kantianu‑
plural
  • kantieni
  • kantienii
genitiv-dativ singular
  • kantian
  • kantianului
plural
  • kantieni
  • kantienilor
vocativ singular
  • kantianule
  • kantiene
plural
  • kantienilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

kantian, kantianăadjectiv

  • 1. Care aparține filozofiei lui Kant, privitor la această filozofie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • diferențiere Referitor la kantianism. DN
etimologie:

kantian, kantienisubstantiv masculin
kantiană, kantienesubstantiv feminin

  • 1. Adept al filozofiei lui Kant. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.