jurnalistică sf [At: MAIORESCU, CR. I, 272 / Pl: ~ici / E: ger Journalistik] 1 Ziaristică. 2 (Rar; csc) Ziare. 3 (Rar; csc) Reviste.

JURNALISTICĂ s. f. Profesia de jurnalist; ziaristică, gazetărie; (rar, colectiv) ziare, reviste. Cumpăr o bibliotecă întreagă de cărți în felurite jargonuri, istorie, poezie, jurnalistică. RUSSO, O. 170.

JURNALISTICĂ s.f. Profesiunea de jurnalist; ziaristică, gazetărie. [< germ. Journalistik].

JURNALISTICĂ f. Activitate literară și publicistică, desfășurată la publicații periodice (ziare, reviste); gazetărie, ziaristică. [G.-D. jurnalisticii] /<germ. Journalistik

jurnalistic, ~ă a [At: C. PETRESCU, C. V. 244 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr journalistique] 1-2 Care ține de presă sau de jurnaliști (1). 3-4 Caracteristic presei sau jurnaliștilor (1). 5-6 Privitor la jurnalistică sau la jurnaliști (1).

JURNALISTIC, -Ă, jurnalistici, -e, adj. Care se referă la presă; ziaristic, gazetăresc. Un zgomotos succes jurnalistic. C. PETRESCU, C. V. 244.

JURNALISTIC, -Ă adj. Referitor la presă; ziaristic, gazetăresc. [< fr. journalistique].

JURNALISTIC, -Ă I. adj. referitor la presă; ziaristic, gazetăresc. II. s. f. profesiune de jurnalist; ziaristică, gazetărie. (< fr. journalistique, /II/ germ. Journalistik)

JURNALISTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de jurnalistică; propriu jurnalisticii; gazetăresc; ziarist. Stil ~. /<fr. journalistique

jurnalistică s. f., g.-d. art. jurnalisticii

jurnalistică s. f., g.-d. art. jurnalisticii

jurnalistică s. f., g.-d. art. jurnalisticii

jurnalistic adj. m., pl. jurnalistici; f. jurnalistică, pl. jurnalistice

jurnalistic adj. m., pl. jurnalistici; f. jurnalistică, pl. jurnalistice

jurnalistic adj. m., pl. jurnalistici; f. sg. jurnalistică, pl. jurnalistice

JURNALISTICĂ s. v. ziaristică.

JURNALISTICĂ s. gazetărie, jurnalism, presă, publicistică, ziaristică, (înv.) publicitate. (Misiunea nobilă a ~.)

JURNALISTIC adj. v. ziaristic.

jurnalistic, -ă adj., s.f. (jurnal.) 1 adj. gazetăresc, publicistic, ziaristic. Este apreciat pentru activitatea sa jurnalistică. 2 s.f. gazetărie, jurnalism, presă, publicistică (v. publicistic), ziaristică (v. ziaristic), ziarism, <înv.>publicitate, <fran.; înv.> publicism.

JURNALISTIC adj. gazetăresc, publicistic, ziaristic. (Stil ~; activitate ~; articol ~.)

JURNALISTICĂ. Subst. Jurnalistică, jurnalism (rar), gazetărie, ziaristică, publicistică. Presă, publicație, jurnal, gazetă, revistă, ziar; cotidian, hebdomadar, săptămînal; periodic. Articol; articol de fond; editorial; cronică; reportaj; informație; fapt divers; interviu; reclamă; anunț. Ediție specială. Tiraj. Jurnalist, ziarist, gazetar, gazetăraș (dim., depr.), publicist; reprezentant al presei, corespondent, corespondent special, trimis special, corespondent voluntar; comentator; foiletonist; reporter; reporteraș (dim., depr.), fotoreporter, colaborator. Redactor, redactor-șef; secretar de redacție; colegiu de redacție; redacție. Adj. Jurnalistic, gazetăresc, ziaristic, publicistic; reportericesc; redacțional; editorial. Vb. A fi ziarist, a lucra la (un) ziar, a face ziaristică, a scrie la (un) ziar, a colabora la un ziar (la o revistă), a publica. A scoate un ziar (o revistă), a redacta un ziar (o revistă), a redacta. V. autor, informație.