7 definiții pentru jujubă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jujubă sf [At: DA / Pl: ~be / E: jujub] Fruct al jujubului.
jujubă f. fructul unui arbust spinos și sucul extras dintr’însul, bun de tuse: paste de jujubă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* jujúbă f., pl. e (fr. jujube). Fruct de jujub, un sîmbure cu doŭă despărțiturĭ închis într’un învăliș pulpos, al căruĭ fruct se întrebuințează în farmacie ca pectoral și potolitor. Pastă de jujubă, un medicament pectoral care se făcea odată din jujubă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JUJUB I. s. m. jujubier. II. s. f. fructul jujubierului. ◊ pastă din acest fruct. (< fr. jujube)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jujubă s. f., pl. jujube
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
jujub s.m. (bot.) Zizyphus; jujubier. Jujubul este originar din Siria.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
jujubă s.f. (înv.) fructul unui arbore spinos și sucul extras din el, bun de tuse.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jujubă, jujubesubstantiv feminin
- 1. Fruct al jujubului. MDA2 MDN '00
- 1.1. Pastă din acest fruct. MDN '00
-
etimologie:
- jujub MDA2 MDN '00