13 definiții pentru învârteală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVÂRTEALĂ, învârteli, s. f. 1. Învârtire, întoarcere, răsucire. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Manevră (necinstită) folosită pentru obținerea unor profituri (individuale). – Învârti + suf. -eală.

ÎNVÂRTEALĂ, învârteli, s. f. 1. Învârtire, întoarcere, răsucire. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Manevră (necinstită) folosită pentru obținerea unor profituri (individuale). – Învârti + suf. -eală.

învârtea sf [At: CONACHI, P. 271 / Pl: ~eli / E: învârti + -eală] 1 Învârtire (1). 2 Sucire a corpului, membrelor cu scopul de a provoca râsul Si: contorsiune. 3 (Fig) Șiretenie. 4 (Fam; mpl) Manevră necinstită folosită pentru obținerea unor profituri Si: fraudă, înșelăciune. 5-6 (Fam) Sustragere a cuiva prin înșelăciune de la obligațiile sale (militare).

ÎNVÂRTEALĂ ~eli f. 1) v. A ÎNVÂRTI și A SE ÎNVÂRTI. 2) fig. Manipulație în vederea obținerii unui profit personal; afacere necinstită. /a învârti + suf. ~eală

ÎNVÎRTEALĂ, învîrteli, s. f. 1. Învîrtire, învîrtitură, întoarcere, răsucire. Amețiți de atîta învîrteală, se clatină de ici-colo. REBREANU, I. 13. Învîrtelile și strîmbăturile pehlivanilor și ale măscăricilor. FILIMON, C. 58. 2. (Familiar) Procedee abile, necinstite, întrebuințate de cineva pentru a obține avantaje personale în orice situație. Au luat concesia niște ingineri. Niște hoți... Să te ții învîrteală... Învîrteli peste tot. PAS, Z. IV 247. Se pricepea la învîrteli și afaceri. SADOVEANU, M. C. 7.

învîrteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a învîrti. Învîrtitură. Fig. Iron. Acțiunea de a ocupa un loc bun pin șiretenie: a umbla după învîrteală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învârtea s. f., g.-d. art. învârtelii; pl. învârteli

învârtea s. f., g.-d. art. învârtelii; pl. învârteli

învârtea s. f., g.-d. art. învârtelii; pl. învârteli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVÂRTEA s. v. afacere, speculație.

ÎNVÎRTEA s. întoarcere, învîrtire, învîrtit, învîrtitură, răsucire, rotație, rotire, rotit, (pop.) rotitură, rotocol. (O ~ de 360 de grade.)

învîrtea s. v. AFACERE. SPECULAȚIE.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

învârteală, învârteli s. f. manevră necinstită folosită pentru obținerea unor profituri personale

Intrare: învârteală
învârteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învârtea
  • ‑nvârtea
  • învârteala
  • ‑nvârteala
plural
  • învârteli
  • ‑nvârteli
  • învârtelile
  • ‑nvârtelile
genitiv-dativ singular
  • învârteli
  • ‑nvârteli
  • învârtelii
  • ‑nvârtelii
plural
  • învârteli
  • ‑nvârteli
  • învârtelilor
  • ‑nvârtelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învârtea, învârtelisubstantiv feminin

  • 1. Răsucire, întoarcere, învârtire, învârtitură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Amețiți de atîta învîrteală, se clatină de ici-colo. REBREANU, I. 13. DLRLC
    • format_quote Învîrtelile și strîmbăturile pehlivanilor și ale măscăricilor. FILIMON, C. 58. DLRLC
  • 2. familiar mai ales la plural Manevră (necinstită) folosită pentru obținerea unor profituri (individuale). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Au luat concesia niște ingineri. Niște hoți... Să te ții învîrteală... Învîrteli peste tot. PAS, Z. IV 247. DLRLC
    • format_quote Se pricepea la învîrteli și afaceri. SADOVEANU, M. C. 7. DLRLC
etimologie:
  • Învârti + sufix -eală. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.