9 definiții pentru interdict
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERDICT, interdicte, s. n. Pedeapsă dată în Evul Mediu de Biserica catolică, prin care se interzicea temporar unei biserici, unei regiuni sau unei țări să oficieze cultul divin sau să participe la el. – Din lat. interdictum.
interdict1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: lat interdictum] 1-2 (În Evul Mediu) Pedeapsă dată de biserica catolică, prin care se interzicea (temporar sau) definitiv unui preot sau unei colectivități să oficieze cultul divin sau să participe la el. 3 (În dreptul roman) Ordonanță a pretorului, pronunțată mai ales în materie de posesiune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
interdict2, ~ă smf [At: HAMANGIU, C. C. 475 / Pl: ~cți, ~e / E: lat interdictus] 1-2 (Jur; iuz) Interzis2 (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERDICT, interdicte, s. n. Pedeapsă dată în evul mediu de autoritatea bisericii catolice, prin care se interzicea temporar unui preot, unei biserici, unei regiuni sau unei țări să oficieze cultul divin sau să participe la el. – Din lat. interdictum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INTERDICT s.n. (Ist.) Interzicere temporară de către papă sau de către un înalt prelat, în evul mediu, a slujbelor religioase. [Cf. fr. interdit, germ. Interdikt. / < lat. interdictum].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERDICT s. n. (în evul mediu) interzicere temporară de către papă sau un înalt prelat a slujbelor religioase, ca pedeapsă. (< germ. Interdikt, lat. interdictum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
interdict (pedeapsă medievală) s. n., pl. interdicte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
interdict (pedeapsă medievală) s. n., pl. interdicte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
interdict s. n., pl. interdicte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
interdict, interdictesubstantiv neutru
- 1. Pedeapsă dată în Evul Mediu de Biserica catolică, prin care se interzicea temporar unei biserici, unei regiuni sau unei țări să oficieze cultul divin sau să participe la el. DEX '09 DN
etimologie:
- interdictum DEX '09 DEX '98 DN