3 intrări

35 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSCRIS2, -Ă, înscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. – V. înscrie.

ÎNSCRIS2, -Ă, înscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. – V. înscrie.

ÎNSCRIS1, înscrisuri, s. n. Act, dovadă, document. ♦ (Jur.) Declarație în scris care poate servi ca mijloc de probă sau care contribuie la aflarea adevărului în cauză. – V. înscrie.

înscris2, ~ă a [At: BĂLCESCU, M. V. 25 / Pl: -iși, -e / E: înscrie] 1 Trecut într-un registru, într-un catalog etc. Si: înregistrat, însemnat. 2 Consemnat în scris. 3 (Gmt; d. poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc. 4 (Gmt; d. poliedre) Cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. 5 (Spt; d. goluri, coșuri etc.) Marcat.

înscris1 sn [At: ȘINCAI, HR. II, 23/34 / Pl: ~uri / E: înscrie] 1-2 Înscriere (1-2). 3 (Mil; înv) Înrolare. 4-5 Înscriere (4, 6). 6 Act. 7 (Rar) Lucrare scrisă la un examen Si: teză. 8 (Jur) Declarație în scris despre un fapt juridic.

ÎNSCRIS1, înscrisuri, s. n. Act, dovadă, document. – V. înscrie.

ÎNSCRIS, înscrisuri, s. n. Act, dovadă, document. Nici prin gînd nu i-a trecut învățătorului să-i ceară vreun înscris. REBREANU, I. 83. Vor da înscris... că nu vor mai mînca carne. NEGRUZZI, S. I 280. El nu va putea să-mi mănînce moșia, căci am înscrisul lui care dă pe față că moșia... este a mea. FILIMON, C. 191.

ÎNSCRIS s.n. Act scris, document. [Cf. fr. inscrit].

ÎNSCRIS s. n. act scris, dovadă, document. ◊ (jur.) declarație în scris despre un fapt juridic. (< fr. inscrit)

ÎNSCRIS ~uri n. înv. Act scris; zapis; [Sil. în-scris] /v. a înscrie

înscris a. scris în: sfânta carte unde s’află înscrisă gloria României BĂLC. ║ n. act scris, declarațiune.

*înscris, -ă adj. Scris în: numele luĭ e înscris în registru. Geom. Înconjurat de o circumferență și atins de ĭa: poligon înscris. S. n., pl. urĭ. Ceĭa ce se recunoaște în scris (nu numaĭ din gură), adeverință, chitanță. – Examin înscris, răŭ scris îld. în scris, adică nu oral.

ÎNSCRIE, înscriu, vb. III. 1. Tranz. și refl. A(-și) scrie, a(-și) trece numele într-un catalog, într-o condică etc.; a (se) înregistra, a (se) înmatricula. ◊ Expr. (Refl.) A se înscrie în fals = a susține în fața unei instanțe judiciare că dovada (scrisă) adusă de partea adversă este falsă. ♦ Tranz. A consemna ceva în scris. 2. Tranz. A construi o figură geometrică în perimetrul alteia, astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă. 3. Tranz. (Sport) A marca unul sau mai multe puncte adversarului. [Perf. s. înscrisei, part. înscris] – În + scrie (după fr. inscrire).

înscrie [At: (a. 1774) URICARIUL I, 174 / Pzi: ~iu / E: în- + scrie] 1-2 vtr A(-și) scrie numele într-o listă, într-un catalog etc. Si: a (se) înmatricula, a (se) înregistra. 3 vt A consemna ceva în scris. 4 vt (Gmt) A construi o figură geometrică în perimetrul alteia, astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă. 5 vr (Jur; îe) A se ~ în fals A susține în fața unei instanțe judiciare că dovada scrisă adusă de partea adversă este falsă. 6 vt (Spt) A marca goluri, seturi, coșuri etc.

ÎNSCRIE, înscriu, vb. III. 1. Tranz. și refl. A(-și) scrie, a(-și) trece numele într-un catalog, într-o condică etc.; a (se) înregistra, a (se) înmatricula. ◊ Expr. (Refl.) A se înscrie în fals = a susține în fața unei instanțe judiciare că dovada (scrisă) adusă de partea adversă este falsă. ♦ Tranz. A consemna ceva în scris. 2. Tranz. A construi o figură geometrică în perimetrul alteia, astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă. 3. Tranz. (Sport) A marca unul sau mai multe goluri, seturi, coșuri etc. [Perf. s. înscrisei, part. înscris] – În + scrie (după fr. inscrire).

ÎNSCRIE, înscriu, vb. III. Tranz. 1. A scrie, a trece un nume (mai ales de persoană) într-un catalog, într-o condică, într-o listă etc.; a înregistra, a trece printre..., a înmatricula. Așteaptă să-l îmbrace, pentru a merge să-l înscrie la școală. DEMETRESCU, O. 102. Degrabă să-l înscriu între numărul actorilor mei. ALECSANDRI, T. I 283. ◊ Refl. pas. Și-n cartea vieții nume se șterg sau se înscriu. MACEDONSKI, O. I 48. ◊ Refl. Știau însă, din registrul societății în care se înscrisese și poetul, că e născut la Botoșani. CĂLINESCU, E. 42. ◊ Expr. (Jur.) A se înscrie în fals = a declara în fața unui organ de jurisdicție că un înscris de care se servește partea adversă este fals; p. ext. a contesta veracitatea unei afirmații sau a unei dovezi, a fi de altă părere decît cea susținută de alții. 2. Fig. A consemna, a lăsa pentru posteritate. Prin luptele muncitorilor ceferiști din februarie 1933, muncitorimea a înscris una din glorioasele pagini ale istoriei poporului romîn. IST. R.P.R. 606. Istoria înscrie tot ce-au văzut și vede. ALECSANDRI, P. III 340. Deschid sfînta carte unde se află înscrisă gloria Romîniei. BĂLCESCU, O. II 25. ◊ (Poetic) Eu numai am păstrat amintirea... întreagă Înscrisă în inimă. BENIUC, V. 24. 3. A construi o figură geometrică în interiorul altei figuri geometrice, astfel încît unele puncte ale periferiei celei dintîi să atingă periferia celeilalte. Înscrie un poligon într-un cerc. – Forme gramaticale: perf. s. înscrisei, part. înscris.

ÎNSCRIE vb. III. tr. 1. A scrie, a menționa (ceva) într-o listă etc.; a înregistra. ◊ A înscrie în fals = a cere unei instanțe să constate că un act scris este fals. 2. (Fig.) A însemna, a consemna. 3. A construi o figură geometrică în interiorul altei figuri geometrice. 4. (Sport) A realiza un punct (la joc); a marca. [Pron. -scri-e, p. i. -scriu, 5 -scrieți, ger. -scriind, perf. s. -scrisei, part. -scris. / cf. fr. inscrire, lat. inscribere].

ÎNSCRIE vb. I. tr. 1. a consemna în scris, a menționa într-o listă, într-un registru etc. ♦ a~ în fals = a cere unei instanțe să constate că un act scris este fals; (p. ext.) a contesta, a demonstra un fals. 2. (fig.) a însemna, a consemna. 3. a construi o figură geometrică în perimetrul alteia. 4. (sport) a realiza un punct; a marca. II. tr., refl. a (se) înregistra, a se înmatricula. ◊ a intra, a primi într-o organizație, într-un partid etc. (după fr. /s’/inscrire)

A ÎNSCRIE ~u tranz. 1) (mai ales nume de persoane) A fixa în scris; a înregistra; a nota; a consemna. 2) (persoane) A face să figureze într-o listă (drept membru al unui grup, posesor al unei demnități). ~ un copil la școală. 3) sport (goluri, puncte) A trece la activul său sau al echipei sale; a marca. 4) (figuri geometrice) A construi în interiorul altei figuri, atingându-i limitele în anumite puncte. [Sil. în-scri-] /în + a scrie

A SE ÎNSCRIE pers. 3 se înscrie intranz. A deține un anumit loc (în spațiu, în timp sau într-un sistem ierarhic de valori); a se situa. /în + a scrie

înscrie v. 1. a scrie într’un registru, pe o listă; 2. a pune o inscripțiune; 3. Geom. a trage o figură în interiorul alteia.

*înscríŭ, -ís, a -íe v. tr. (fr. inscire, lat. in-scribo, -scríbere). Scriŭ, trec, însemnez ceva într’o condică ș. a.: a înscrie un nume într’un registru. Înmatriculez: a înscrie un student în universitate. Geom. Desemnez o figură în ăuntru alteĭa: a înscrie un poligon într’o circumferență.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înscris s. n., pl. înscrisuri

înscris, -suri sb. (îți dau un înscris).

înscrie (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înscriu, 3 sg. înscrie, perf. s. 1 sg. înscrisei, 1 pl. înscriserăm, m.m.c.p. 1 pl. înscriseserăm; conj. prez. 1 sg. să înscriu, 3 sg. să înscrie; ger. înscriind (desp. -scri-ind); part. înscris

înscrie (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înscriu, 2 sg. înscrii, 3 sg. înscrie, 1 pl. înscriem, 2 pl. înscrieți, perf. s. 1 sg. înscrisei, 1 pl. înscriserăm; conj. prez. să înscrie; ger. înscriind; part. înscris

înscrie vb., ind. și conj. prez. 1 sg. înscriu, 2 sg. înscrii, 3 sg. înscrie, 1 pl. înscriem, 2 pl. înscrieți, perf. s. 1 sg. înscrisei, 1 pl. înscriserăm; ger. înscriind; part. înscris

înscrie (ind. prez. 1 pl. înscriem, ger. înscriind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSCRIS s. act, document, dovadă, hîrtie, izvor, piesă, (înv. și pop.) scris, (înv. și reg.) scrisoare, (înv.) carte, izvod, încredințare, răvaș, sinet, teșcherea, uric, zapis. (Numeroase ~uri atestă acest fapt.)

ÎNSCRIE vb. 1. v. înregistra. 2. v. înmatricula. 3. v. adera. 4. v. marca.

ÎNSCRIE vb. 1. a consemna, a înregistra, a însemna, a nota, a scrie, a trece, (înv.) a notifica, a semna. (~ într-un caiet cheltuielile zilnice.) 2. a (se) înmatricula, a (se) înregistra, (înv.) a (se) matricula. (A ~ un vehicul.) 3. a adera, a intra. (Se ~ în organizație.) 4. a marca, (rar) a puncta. (A ~ un gol.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÎNSCRÍS1 (< înscrie) s. n. (Dr.) Declarație în scris despre un act sau un fapt juridic care poate servi ca mijloc de probă sau care contribuie la aflarea adevărului în cauză. ◊ Î. preconstituit = act constatator întocmit al încheierea unui act juridic, în scopul de a servi drept probă. Î. autentic v. autentic. Î. sub semnătură privată = înscris semnat, uneori și întocmit de persoanele care au făcut actul juridic constatat prin acest înscris.

ÎNSCRÍS2, -Ă (< înscrie) adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc. ♦ (Despre poliedre) Cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui corp de rotație (con, cilindru).

Intrare: înscris (adj.)
înscris1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisul
  • înscrisu‑
  • ‑nscrisul
  • ‑nscrisu‑
  • înscri
  • ‑nscri
  • înscrisa
  • ‑nscrisa
plural
  • înscriși
  • ‑nscriși
  • înscrișii
  • ‑nscrișii
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscrisele
  • ‑nscrisele
genitiv-dativ singular
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisului
  • ‑nscrisului
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscrisei
  • ‑nscrisei
plural
  • înscriși
  • ‑nscriși
  • înscrișilor
  • ‑nscrișilor
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscriselor
  • ‑nscriselor
vocativ singular
plural
Intrare: înscris (s.n.)
înscris2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisul
  • înscrisu‑
  • ‑nscrisul
  • ‑nscrisu‑
plural
  • înscrisuri
  • ‑nscrisuri
  • înscrisurile
  • ‑nscrisurile
genitiv-dativ singular
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisului
  • ‑nscrisului
plural
  • înscrisuri
  • ‑nscrisuri
  • înscrisurilor
  • ‑nscrisurilor
vocativ singular
plural
Intrare: înscrie
verb (VT641)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înscrie
  • ‑nscrie
  • înscriere
  • ‑nscriere
  • înscris
  • ‑nscris
  • înscrisu‑
  • ‑nscrisu‑
  • înscriind
  • ‑nscriind
  • înscriindu‑
  • ‑nscriindu‑
singular plural
  • înscrie
  • ‑nscrie
  • înscrieți
  • ‑nscrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înscriu
  • ‑nscriu
(să)
  • înscriu
  • ‑nscriu
  • înscriam
  • ‑nscriam
  • înscrisei
  • ‑nscrisei
  • înscrisesem
  • ‑nscrisesem
a II-a (tu)
  • înscrii
  • ‑nscrii
(să)
  • înscrii
  • ‑nscrii
  • înscriai
  • ‑nscriai
  • înscriseși
  • ‑nscriseși
  • înscriseseși
  • ‑nscriseseși
a III-a (el, ea)
  • înscrie
  • ‑nscrie
(să)
  • înscrie
  • ‑nscrie
  • înscria
  • ‑nscria
  • înscrise
  • ‑nscrise
  • înscrisese
  • ‑nscrisese
plural I (noi)
  • înscriem
  • ‑nscriem
(să)
  • înscriem
  • ‑nscriem
  • înscriam
  • ‑nscriam
  • înscriserăm
  • ‑nscriserăm
  • înscriseserăm
  • ‑nscriseserăm
  • înscrisesem
  • ‑nscrisesem
a II-a (voi)
  • înscrieți
  • ‑nscrieți
(să)
  • înscrieți
  • ‑nscrieți
  • înscriați
  • ‑nscriați
  • înscriserăți
  • ‑nscriserăți
  • înscriseserăți
  • ‑nscriseserăți
  • înscriseseți
  • ‑nscriseseți
a III-a (ei, ele)
  • înscriu
  • ‑nscriu
(să)
  • înscrie
  • ‑nscrie
  • înscriau
  • ‑nscriau
  • înscriseră
  • ‑nscriseră
  • înscriseseră
  • ‑nscriseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înscris, înscriadjectiv

  • 1. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferința unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafața unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi înscrie DEX '09 DEX '98

înscris, înscrisurisubstantiv neutru

  • 1. Act, document, dovadă, zapis. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nici prin gînd nu i-a trecut învățătorului să-i ceară vreun înscris. REBREANU, I. 83. DLRLC
    • format_quote Vor da înscris... că nu vor mai mînca carne. NEGRUZZI, S. I 280. DLRLC
    • format_quote El nu va putea să-mi mănînce moșia, căci am înscrisul lui care dă pe față că moșia... este a mea. FILIMON, C. 191. DLRLC
    • 1.1. științe juridice Declarație în scris care poate servi ca mijloc de probă sau care contribuie la aflarea adevărului în cauză. DEX '09 MDN '00
etimologie:

înscrie, înscriuverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A(-și) scrie, a(-și) trece numele într-un catalog, într-o condică etc.; a (se) înregistra, a (se) înmatricula. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Așteaptă să-l îmbrace, pentru a merge să-l înscrie la școală. DEMETRESCU, O. 102. DLRLC
    • format_quote Degrabă să-l înscriu între numărul actorilor mei. ALECSANDRI, T. I 283. DLRLC
    • format_quote pasiv Și-n cartea vieții nume se șterg sau se înscriu. MACEDONSKI, O. I 48. DLRLC
    • format_quote Știau însă, din registrul societății în care se înscrisese și poetul, că e născut la Botoșani. CĂLINESCU, E. 42. DLRLC
    • 1.1. A intra, a primi într-o organizație, într-un partid etc. MDN '00
      sinonime: adera
    • 1.2. tranzitiv A consemna ceva în scris, a lăsa pentru posteritate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Prin luptele muncitorilor ceferiști din februarie 1933, muncitorimea a înscris una din glorioasele pagini ale istoriei poporului romîn. IST. R.P.R. 606. DLRLC
      • format_quote Istoria înscrie tot ce-au văzut și vede. ALECSANDRI, P. III 340. DLRLC
      • format_quote Deschid sfînta carte unde se află înscrisă gloria Romîniei. BĂLCESCU, O. II 25. DLRLC
      • format_quote poetic Eu numai am păstrat amintirea... întreagă Înscrisă în inimă. BENIUC, V. 24. DLRLC
    • chat_bubble A se înscrie în fals = a susține în fața unei instanțe judiciare că dovada (scrisă) adusă de partea adversă este falsă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote prin extensiune A contesta veracitatea unei afirmații sau a unei dovezi, a fi de altă părere decît cea susținută de alții. DLRLC MDN '00
        sinonime: contesta
  • 2. tranzitiv A construi o figură geometrică în perimetrul alteia, astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Înscrie un poligon într-un cerc. DLRLC
  • 3. tranzitiv sport A marca unul sau mai multe puncte adversarului. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: marca
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.