8 definiții pentru ingineră

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ingine s. f. 1976 Femeie având specialitatea de inginer v. fermă-etalon (din inginer)

INGINER, -Ă, ingineri, -e, s. m. și f. Specialist cu o pregătire tehnică și teoretică obținută într-un institut de învățământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare și de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deținut de această persoană. – Din it. ingegnere. Cf. rus. injener, fr. ingénieur, germ. Ingenieur.

INGINER, -Ă, ingineri, -e, s. m. și f. Specialist cu o pregătire tehnică și teoretică obținută într-un institut de învățământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare și de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deținut de această persoană. – Din it. ingegnere. Cf. rus. injener, fr. ingénieur, germ. Ingenieur.

INGINER, -Ă s. m. f. specialist cu calificare superioară care organizează și conduce procesele tehnologice într-o întreprindere. (< it. ingegnere, fr. ingénieur, germ. Ingenieur)

INGINER ~ă (~i, ~e) m. și f. Specialist cu studii tehnice superioare apt să efectueze și să dirijeze diferite lucrări (de proiectare, de construire, de exploatare etc.). /<fr. ingénieur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ingine s. f., g.-d. art. inginerei; pl. inginere; abr. ing.

ingine s. f., g.-d. art. inginerei; pl. inginere

ingine s. f., g.-d. art. inginerei; pl. inginere

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

inginer (ingineri), s. m.1. Specialist cu pregătire tehnică și teoretică în urma absolvirii unei facultăți. It. ingegnero (sec. XIX). – Der. inginereasă, s. f. (nevastă de inginer; femeie inginer); inginerie, s. f.; ingineresc, adj.; inginerește, adv.

Intrare: ingineră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ingine
  • inginera
plural
  • inginere
  • inginerele
genitiv-dativ singular
  • inginere
  • inginerei
plural
  • inginere
  • inginerelor
vocativ singular
  • ingine
  • inginero
plural
  • inginerelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inginer, inginerisubstantiv masculin
ingine, ingineresubstantiv feminin

  • 1. Specialist cu o pregătire tehnică și teoretică obținută într-un institut de învățământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare și de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deținut de această persoană. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    diminutive: ingineraș
    • format_quote Inginer constructor. Inginer mecanic. Inginer silvic. DLRLC
    • format_quote Inginerul cel tînăr, Sebastian Luduș, se codea, socotindu-se strein între doi camarazi. C. PETRESCU, A. 399. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.