opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPACIENTARE, impacientări, s. f. (Rar) Stare a celui impacientat; nerăbdare. ♦ Neliniște, impaciență. [Pr.: -ci-en-] – V. impacienta.

IMPACIENTARE, impacientări, s. f. (Rar) Stare a celui impacientat; nerăbdare. ♦ Neliniște, impaciență. [Pr.: -ci-en-] – V. impacienta.

impacientare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: impacienta] (Liv) 1 Nerăbdare. 2 Neliniște.

IMPACIENTARE s.f. Faptul de a se impacienta. [Pron. -ci-en-. / < impacienta].

IMPACIENTA, impacientez, vb. I. Refl. A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se neliniști. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.

impacienta vr [At: I. TEODOREANU, M. II, 148 / P: ~ci-en~ / Pzi: ~tez / E: fr impatienter] (Liv) 1 A-și pierde răbdarea. 2 A se îngrijora.

IMPACIENTA, impacientez, vb. I. Refl. (Livr.) A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se neliniști. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.

IMPACIENTA, impacientez, vb. I. Refl. (Franțuzism) A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. - Pronunțat: -ci-en-.

IMPACIENTA vb. I. refl. A-și pierde răbdarea, a se neliniști. [Pron. -ci-en-. / cf. fr. impatienter, it. impazientare].

IMPACIENTA vb. refl. a-și pierde răbdarea; a se alarma, a se neliniști. (< fr. impatienter)

A SE IMPACIENTA mă ~ez intranz. livr. A deveni impacient; a-și pierde răbdarea. /<fr. impatienter

A IMPACIENTA ~ez tranz. livr. (persoane) A face să se impacienteze. [Sil. -ci-en-] /<fr. impatienter

impacientà v. a pierde răbdarea.

*impacientéz v. tr. (fr. impatienter). Fac impacient, fac să peardă răbdarea. V. refl. Perd răbdarea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

impacientare s. f., pl. impacientări

impacienta (a se ~) (desp. -ci-en-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă impacientez, 3 se impacientează; conj. prez. 1 sg. să mă impacientez, 3 să se impacienteze; imper. 2 sg. afirm. impacientează-te; ger. impacientându-mă

!impacienta (a se ~) (-ci-en) vb. refl., ind. prez. 3 se impacientează

impacienta vb. (sil. -ci-en-), ind. prez. 1 sg. impacientez, 3 sg. și pl. impacientează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPACIENTA vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, neliniști, speria, tulbura.

impacienta vb. v. ALARMA. FRĂMÎNTA. INTRIGA. ÎNGRIJORA. NELINIȘTI. SPERIA. TULBURA.

Intrare: impacientare
impacientare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impacientare
  • impacientarea
plural
  • impacientări
  • impacientările
genitiv-dativ singular
  • impacientări
  • impacientării
plural
  • impacientări
  • impacientărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: impacienta
  • silabație: -ci-en- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • impacienta
  • impacientare
  • impacientat
  • impacientatu‑
  • impacientând
  • impacientându‑
 singular plural
  • impacientează
  • impacientați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • impacientez
 (să)
  • impacientez
  • impacientam
  • impacientai
  • impacientasem
a II-a (tu)
  • impacientezi
 (să)
  • impacientezi
  • impacientai
  • impacientași
  • impacientaseși
a III-a (el, ea)
  • impacientează
 (să)
  • impacienteze
  • impacienta
  • impacientă
  • impacientase
plural I (noi)
  • impacientăm
 (să)
  • impacientăm
  • impacientam
  • impacientarăm
  • impacientaserăm
  • impacientasem
a II-a (voi)
  • impacientați
 (să)
  • impacientați
  • impacientați
  • impacientarăți
  • impacientaserăți
  • impacientaseți
a III-a (ei, ele)
  • impacientează
 (să)
  • impacienteze
  • impacientau
  • impacientară
  • impacientaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

impacientare, impacientărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi impacienta DEX '09 DEX '98 DN

impacienta, impacientezverb

  • 1. A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A se îngrijora, a se neliniști. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.