2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILUMINIST, -Ă, iluminiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al iluminismului; luminist2, iluminator. 2. Adj. Care aparține iluminismului, privitor la iluminism; luminist2. – Din fr. illuministe.

ILUMINIST, -Ă, iluminiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al iluminismului; luminist2, iluminator. 2. Adj. Care aparține iluminismului, privitor la iluminism; luminist2. – Din fr. illuministe.

iluminist, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fr illuministe] 1-4 smf, a (Adept) al iluminismului (1-2). 5-6 a Care este specific iluminismului (1-2). 7-8 a Privitor la iluminism (1-2).

ILUMINIST, iluminiști, s. m. Adept al iluminismului. Partidul înfăptuiește educarea comunistă a maselor nu în maniera iluminiștilor, nu în mod abstract, ci în legătură indisolubilă cu soluționarea sarcinilor practice ale construirii socialismului și comunismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 35.

ILUMINIST, -Ă adj. Referitor la iluminism, care aparține iluminismului. // s.m. și f. Adept al iluminismului. [< fr. illuministe].

ILUMINIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al iluminismului; luminist. (< fr. illuministe)

ILUMINIST2 ~ști m. Adept al iluminismului. /<it. illuminista, fr. illuministe

ILUMINIST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de iluminism; propriu iluminismului. /<it. illuminista, fr. illuministe

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

iluminist adj. m., s. m., pl. iluminiști; adj. f., s. f. iluministă, pl. iluministe

iluminist adj. m., s. m., pl. iluminiști; adj. f., s. f. iluministă, pl. iluministe

iluminist s. m., adj. m. luminist

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ILUMINIST s., adj. luminist. (Un mare ~.)

Intrare: iluminist (adj.)
iluminist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iluminist
  • iluministul
  • iluministu‑
  • iluministă
  • iluminista
plural
  • iluminiști
  • iluminiștii
  • iluministe
  • iluministele
genitiv-dativ singular
  • iluminist
  • iluministului
  • iluministe
  • iluministei
plural
  • iluminiști
  • iluminiștilor
  • iluministe
  • iluministelor
vocativ singular
plural
Intrare: iluminist (s.m.)
iluminist2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iluminist
  • iluministul
  • iluministu‑
plural
  • iluminiști
  • iluminiștii
genitiv-dativ singular
  • iluminist
  • iluministului
plural
  • iluminiști
  • iluminiștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iluminist, iluministăadjectiv

etimologie:

iluminist, iluminiștisubstantiv masculin
iluministă, iluministesubstantiv feminin

  • 1. Adept al iluminismului; luminist (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Partidul înfăptuiește educarea comunistă a maselor nu în maniera iluminiștilor, nu în mod abstract, ci în legătură indisolubilă cu soluționarea sarcinilor practice ale construirii socialismului și comunismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.