6 intrări
49 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (18)
- relaționale (1)
- etimologice (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IERI adv. 1. În ziua precedentă (față de cea în curs); în ajun. ◊ Ieri-noapte (sau -dimineață, -seară etc.) = în noaptea (sau dimineața, seara etc.) premergătoare celei de astăzi. De azi, de ieri sau de ieri, de alaltăieri = de curând, de puțină vreme. (Mai sau ca) ieri-alaltăieri sau mai (ori ca) ieri = de curând, zilele trecute. ◊ Expr. A căuta ziua de ieri = a căuta ceva ce nu mai există, ce nu mai poate fi găsit. 2. În trecut (de obicei în trecutul apropiat). – Lat. heri.
ieri3[1] s [At: CHEST. V, 41 / Pl: nct / E: ns] (Reg) Loc îngrădit, din jurul casei, unde dorm mieii. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ieri2[1] c vz iar2 corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ieri1 [At: BIBLIA (1688), 129/1 / V: eri / E: ml heri] 1 av În ziua precedentă celei în curs. 2 av (Îs) ~ noapte În noaptea precedentă celei de astăzi. 3 av (Îs) ~ dimineață În dimineața precedentă celei de astăzi. 4 av (Îs) ~ seară În seara precedentă celei de astăzi. 5 av (Îlav) De azi, de ~ sau de ~, de alaltăieri ori mai ~ De curând. 6 sn (Liv) Trecut. 7 (Fam; îe) A căuta ziua de ~ A căuta ceva ce nu mai există. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IERI adv. 1. În ziua precedentă (față de cea în curs); în ajun. ◊ Ieri-noapte (sau -dimineață, -seară etc.) = în noaptea (sau dimineața, seara etc.) premergătoare celei de astăzi. De azi, de ieri sau de ieri, de alaltăieri = de curând, de puțină vreme. Mai (sau ca) ieri-alaltăieri sau mai (ori ca) ieri = de curând, zilele trecute. ◊ Expr. A căuta ziua de ieri = a căuta ceva ce nu mai există, ce nu mai poate fi găsit. 2. În trecut (de obicei în trecutul apropiat). – Lat. heri.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IERI adv. În ziua precedentă (față de cea în curs sau față de cea de azi); în ajun. Andrei a trecut ieri mult peste normă. DAVIDOGLU, M. 18. Ieri ca azi și azi ca ieri: Frig și vînt și ploaie. IOSIF, P. 53. Ieri numai am venit și mîine mă duc. NEGRUZZI, S. I 39. ◊ Ieri-noapte (-dimineață, -seară etc.) = în noaptea (dimineața, seara) premergătoare celei de acum. I-a dat în gînd ieri-noapte de una ca asta. CREANGĂ, P. 75. Astă-noapte și ieri-noapte Mă strigă cu blînde șoapte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. ◊ Loc. adv. (În construcții negative, cu accentul pe primul element) De azi, de ieri (sau de ieri, de alaltăieri) = de curînd, de puțină vreme. Doar nu-s harabagiu de ieri, de-alaltaieri. CREANGĂ, P. 115. Mai ieri, (alaltăieri) = de curînd, de puțină vreme, zilele trecute. A trăit pînă mai ieri, aci, cu noi. CARAGIALE, O. III 238. (Prin exagerare) Era nepoțelul ei pe care ea însăși îl legănase mai ieri. La TDRG. Ca ieri v. ca (I 3). ◊ Expr. A căuta ziua de ieri = a căuta ceva ce nu există, ce nu se poate găsi. ◊ (Substantivat) Din sînul vecinicului ieri Trăiește azi ce moare. EMINESCU, O. I 178. Cu mîne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. id. ib. 204. ♦ În trecut. Cîntecul ce-ades ți-l cînt Cînd te-adorm în fapt de seară, Puiule, e-un cîntec sfînt Vechi și simplu de la țară... Azi te-adorm cu dînsul eu, Ieri – el m-adormea pe mine. IOSIF, V. 139. ◊ Loc. adj. De ieri = dintr-o epocă trecută, din trecut. Roade coapte Musti-vor de lumină ca stelele în noapte Și doar în cărți vor plînge durerile de ieri. FRUNZĂ, S. 4. Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu, omul veacului? NEGRUZZI, S. I 245. Oameni... mîndri de vechimea lor de ieri. ALEXANDRESCU, M. 22.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IERI adv. În ziua premergătoare celei de azi. ◊ De ~, de alaltăieri de puțină vreme; de curând. Mai ~ nu demult; câteva zile în urmă. [Monosilabic] /<lat. héri
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ieri adv. ziua ce precede imediat celei de azi. [Lat. HERI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĭerĭ și (vechĭ) erĭ adv. (lat. hĕri; it. ieri, pv. er, fr. hier, cat. ahir, sp. ayer). Ziŭa imediat precedentă celeĭ de azĭ. Dată recentă: averea luĭ datează de ĭerĭ, de alaltă-ĭerĭ. A căuta ziŭa de ĭerĭ, a căuta un lucru perdut pe tot-de-a-una.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IAR adv., conj. I. Adv. 1. Încă o dată, din nou; iarăși. 2. De asemenea, la fel. II. Conj. 1. (Adversativ) Dar, însă. 2.[1] (Copulativ) Și. [Var.: iară adv., conj.] – Et. nec. corectat(ă)
- În original după 1. urmează 3.. — valeriu
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IARĂ adv., conj. v. iar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IARĂ adv., conj. v. iar.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ară1 c vz iar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
er av, c vz iar2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iar2 [At: PSALT. SCH. 416 / V: ~ră, (Ban) ar, (înv) ară, are, eră[1], ere, eri, ~e / E: nct] 1 av Cuvânt care arată că acțiunea se repetă Si: iarăși. 2 av De asemenea. 3 av La fel. 4 av Tot. 5 av (După „și” sau „dar”) Acum. 6 av (După „și” sau „dar”) Cu toate acestea. 7 av (După „și” sau „dar”) În același timp. 8 av (Îvr; îcs) Cândai... ~ În caz că ... atunci. 9 c (Înv; exprimă opoziția) Dar. 10 c (Înv) Însă. 11 c Și. 12 c (Înv; după o propoziție negativă) Ci. 13 c (Înv; introduce o întrebare) Oare. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iară1 av, c vz iar2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iere c vz iar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IAR adv., conj. I. Adv. 1. Încă o dată, din nou; iarăși. 2. De asemenea, la fel. II. Conj. 1. (Adversativ) Dar, însă. 2. (Copulativ) Și. [Var.: iară adv., conj.] – Et. nec.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IAR2 conj. (Și în forma iară) 1. (Adversativ) Dar, însă. La soare te puteai uita, iar la dînsa ba! CREANGĂ, P. 276. Lupul păru-și schimbă, iar năravul ba. ◊ (În alternative) Dacă-i gîci-o, ferice de tine a fi! Iară de nu, luați-vă catrafusele. CREANGĂ, P. 270. 2. (Copulativ) Și. De la o vreme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe gînduri. Iar cînd fuse într-o zi... se sculă Făt-Frumos și zise... ISPIRESCU, L. 2. Sură-i sara cea de toamnă... Iar pădurea lin suspină. EMINESCU, O. I 83. În gura Bărăganului... găsești cîte o mică dumbravă de vechi tufani sub care se adăpostesc turmele de oi la poale, iar mii și mii de cuiburi de ciori printre crăcile copacilor. ODOBESCU, S. III 17. Cu-o mînă acul ținea, Cu alta lacrimi ștergea, Iar din grai așa grăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171. ◊ (Introduce ultimul element al unei enumerări) Piua-i în căsoaia de alăture, fusele în oboroc sub pat, iar furca după horn. CREANGĂ, P. 5. – Variantă: iară conj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IARĂ2 conj. v. iar2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOAPTE, nopți, s. f. 1. Interval de timp durînd de seara pînă dimineața, în care soarele se află sub orizont și e întuneric. Soarele surîse și el în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc, încît trei zile n-a fost noapte. EMINESCU, N. 4. Noaptea despărți pe luptători pînă a doua zi. BĂLCESCU, O. I 47. Pîn-aveam și eu drăguță, Îmi părea noaptea micuță, Dar de cînd drăguță n-am, Paru-mi nopțile un an. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 163. ◊ Noapte albă v. alb. Nopți albe v. alb. Noapte polară v. polar. ◊ Loc. adv. La noapte = în timpul nopții următoare; cînd va începe noaptea următoare. Să vii la noapte la portița de colo, din fundul ogrăzii. SADOVEANU, O. VIII 225. N-ai grijă, iubito... Am venit înadins ca să te scap... Poți ieși la noapte din palat? ALECSANDRI, T. I 447. M-o striga și la noapte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. Peste noapte = în timpul nopții, noaptea. De va ajunge la locul destinat, el să nu se culce peste noapte în cort. BOTA, P. 94. Le dă răspuns ca să rămîie peste noapte acolo. CREANGĂ, P. 249. Noapte de noapte = în fiecare noapte. De (cu) noapte = înainte de ivirea zorilor, foarte devreme. Astă-dimineață s-a sculat de noapte. COȘBUC, P. I 245. Într-una din zile flăcăul se scoală de noapte... și se duce la pădure să-și aducă un car de lemne. CREANGĂ, P. 142. Lîng-a Docolinei vad, Nimerit-au, poposit-au Și de noapte tăbărît-au Zece care mocănești. ALECSANDRI, P. II 104. Cu noaptea în cap = dis-de-dimineață, în zori, foarte devreme. A doua zi, cu noaptea în cap, legară păsările de picioare, le puseră pe băț și porniră. DUNĂREANU, CH. 76. Baba... se sculă cu noaptea-n cap. CREANGĂ, P. 6. ◊ Noapte bună = formulă de salut folosită cînd te desparți de cineva în cursul serii. Se despărțiră zicîndu-și în același timp: noapte bună! REBREANU, R. I 42. ◊ (Personificat) Din văi, spre pădure, noaptea își pornise valurile de umbră, venea încet, sfiindu-se încă de vuietele surde, tot mai slabe, ale serii de brumar. SADOVEANU, O. III 104. Își strînge noaptea genele-i bogate. D. BOTEZ, P. O. 29. Și din codri noaptea vine pe furiș. COȘBUC, P. I 47. ♦ (Adverbial; în forma noaptea sau nopțile) a) În (tot) timpul nopții. Eu lucrez noaptea săptămîna asta. DEMETRIUS, C. 38. Iată ce am gîndit eu, noro, că poți lucra nopțile. CREANGĂ, P. 5. Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80. b) În fiecare noapte. Pentru ochi ca sfîntul soare, Umblu noaptea pe răzoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 18. ◊ (Nearticulat, cînd e precedat de un numeral, de adjectivul demonstrativ «astă» sau de adverbele de timp «azi», «mîine», «poimîine», «ieri», «alaltăieri») S-a dus trei zile și trei nopți. ISPIRESCU, L. 4. Astă-noapte și ieri-noapte Mă strigă cu blînde șoapte Mîndra mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. ◊ Loc. adv. Zi(ua) și noapte(a) = tot timpul, fără încetare. Această casă este înconjurată cu o pădure deasă și înaltă, unde stau toate fiarele cele mai sălbatice din lume; ziua și noaptea păzesc cu neadormire. ISPIRESCU, L. 6. Mergînd ea acum zi și noapte, nu știu ce făcu, că se rătăci. CREANGĂ, P. 288. ♦ Fluturi de noapte = fluturi care zboară numai la întuneric, în timpul zilei fiind lipsiți de vedere; aripile și corpul îl au acoperit cu perișori fin colorați în nuanțe sumbre; în repaos își țin aripile una peste alta. 2. Întuneric, întunecime, beznă. Prin noaptea ulițelor strîmte alergau ochi mînioși de facle, lăsînd dungi și scîntei roșii în urmă. SADOVEANU, O. I 197. Ne vom ascunde În noaptea codrului umbros. COȘBUC, P. I 123. Pe veci pieriră-n noaptea mărețului mormînt. EMINESCU, O. I 98. ◊ (În metafore, comparații, alegorii) Domnița închise iar ochii, într-o noapte amară de durere. SADOVEANU, O. V 599. Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. EMINESCU, O. I 130. Să văd un om lipsit de simțul cel mai scump; care este într-o veșnică noapte... Un om care iubește cu tinereță pe gingașa lui soție și însă nu o poate vedea. NEGRUZZI, S. I 56.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IARĂ2 conj. v. iar2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de cornel
- acțiuni
IAR2 conj. (exprimă un raport adversativ și leagă două propoziții sau două părți de propoziție coordonate) Dar; însă. /<Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iar conj. arată o deosebire sau împotrivire (totdeauna la începutul propozițiunii): eu plec, iar tu rămâi ║ adv. indică o repețire: iar te întorci. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
5) ar conj. V. ĭar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) áră conj. V. ĭar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) erĭ, V. ĭerĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ĭar și (vechĭ) ĭáră și (maĭ vechĭ) áră (în Ban. ar), ére și erĭ conj. (sîrb. ĭa, ar și are, ĭar. V. și dar 2). Dar, și, însă: tu lucrezĭ, ĭar el doarme. Iar bine că n’a căzut, dar bine că n’a căzut! Adv. (ĭar, ĭară și ĭarășĭ). Din noŭ: ĭar mă duc, mă duc ĭar. Tot, asemenea: moșneagu avea o fată, și baba ĭar o fată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+ieri (de ~, de azi) (de curând) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ieri adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ieri adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ieri
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ieri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
iar2 conjcț. (Unul vine, ~ altul pleacă.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iară2 (înv., pop.) conjcț. (Unul vine, ~ altul pleacă.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+ieri-alaltăieri (într-o zi precedentă) adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ieri-dimineață adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ieri-dimineață adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri-noapte adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ieri-noapte adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri-seară adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ieri-seară adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iar adv., conjcț.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iară (înv., pop.) adv., conjcț.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri-dimineață adv.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri-dimineață adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ieri-noapte adv.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri-noapte adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ieri-seară adv.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ieri-seară adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iar / iară adv., conjcț.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Ieri ≠ astăzi, azi, mâine[1]
- Considerăm că acestea nu sunt antonime. Nu au sensuri contrare, ci diferite. — gall
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ieri adv. – În ziua precedentă. – Var. aieri. – Mr. a(i)eri, megl., istr. ieri. Lat. hĕri (Pușcariu 707; Candrea-Dens., 809; REW 4115a; DAR), cf. it. ieri (sicil. ajeri), prov. er, fr. hier, cat. ahir, sp. ayer. Aier, considerat în general der. de la ad heri (Candrea-Dens., 810; Pascu, I, 28), poate să fi primit acel a- propriu formațiunilor adv., cf. acasă aminte, etc.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
iar adv. – 1. Altă dată, din nou. – 2. La fel, de asemenea. – 3. (Conj.) Și, pe de altă parte. – 4. (Conj., înv.) Totuși, în ciuda. – 5. (Conj.) Dar, însă. – Var. iară, ar(ă). Mr. iar(ă), megl. ară. Pare să provină dintr-un lat. *era (Schuchardt, ZRPh., XV, 240; G. Paris, Rom., XX, 333; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 495; Pușcariu 756; REW 2886; DAR; Pascu, I, 102), cf. engad. eir, prov. er(a), v. gal. ar, cu același sens; cf. și ngr. ἄρα, ἔρα. – Der. iarăși, adv. (altă dată), cu -și, ca cineși, totuși.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DISCIPULUS EST PRIORIS POSTERIOR DIES (lat.) ziua de azi este ucenica zilei de ieri – Publilius Syrus, „Sententiae”, 14. Înveți, acumulând experiență, pe zi ce trece.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ieriadverb
- 1. În ziua precedentă (față de cea în curs); în ajun. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX Șăineanu, ed. VI
- Andrei a trecut ieri mult peste normă. DAVIDOGLU, M. 18. DLRLC
- Ieri ca azi și azi ca ieri: Frig și vînt și ploaie. IOSIF, P. 53. DLRLC
- Ieri numai am venit și mîine mă duc. NEGRUZZI, S. I 39. DLRLC
- Din sînul vecinicului ieri Trăiește azi ce moare. EMINESCU, O. I 178. DLRLC
- Cu mîne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. EMINESCU. O. I 204. DLRLC
- 1.1. Ieri-noapte (sau -dimineață, -seară etc.) = în noaptea (sau dimineața, seara etc.) premergătoare celei de astăzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- I-a dat în gînd ieri-noapte de una ca asta. CREANGĂ, P. 75. DLRLC
- Astă-noapte și ieri-noapte Mă strigă cu blînde șoapte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. DLRLC
-
- (În construcții negative, cu accentul pe primul element) De azi, de ieri sau de ieri, de alaltăieri = de curând, de puțină vreme. DEX '09 DLRLC NODEX
- Doar nu-s harabagiu de ieri, de-alaltaieri. CREANGĂ, P. 115. DLRLC
-
- Mai (sau ca) ieri-alaltăieri sau mai (ori ca) ieri = de curând, de puțină vreme, zilele trecute. DEX '09 DLRLC NODEX
- A trăit pînă mai ieri, aci, cu noi. CARAGIALE, O. III 238. DLRLC
- Era nepoțelul ei pe care ea însăși îl legănase mai ieri. La TDRG. DLRLC
-
- A căuta ziua de ieri = a căuta ceva ce nu mai există, ce nu mai poate fi găsit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. În trecut (de obicei în trecutul apropiat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cîntecul ce-ades ți-l cînt Cînd te-adorm în fapt de seară, Puiule, e-un cîntec sfînt Vechi și simplu de la țară... Azi te-adorm cu dînsul eu, Ieri – el m-adormea pe mine. IOSIF, V. 139. DLRLC
- De ieri = dintr-o epocă trecută, din trecut. DLRLC
- Roade coapte Musti-vor de lumină ca stelele în noapte Și doar în cărți vor plînge durerile de ieri. FRUNZĂ, S. 4. DLRLC
- Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu, omul veacului? NEGRUZZI, S. I 245. DLRLC
- Oameni... mîndri de vechimea lor de ieri. AEEXANDRESCU, M. 22. DLRLC
-
-
etimologie:
- heri DEX '09 DEX '98 NODEX Șăineanu, ed. VI
iar / iarăconjuncție
-
- La soare te puteai uita, iar la dînsa ba! CREANGĂ, P. 276. DLRLC
- Lupul păru-și schimbă, iar năravul ba. DLRLC
- Dacă-i gîci-o, ferice de tine a fi! Iară de nu, luați-vă catrafusele. CREANGĂ, P. 270. DLRLC
-
- 2. Copulativ: și. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: și
- De la o vreme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe gînduri. Iar cînd fuse într-o zi... se sculă Făt-Frumos și zise... ISPIRESCU, L. 2. DLRLC
- Sură-i sara cea de toamnă... Iar pădurea lin suspină. EMINESCU, O. I 83. DLRLC
- În gura Bărăganului... găsești cîte o mică dumbravă de vechi tufani sub care se adăpostesc turmele de oi la poale, iar mii și mii de cuiburi de ciori printre crăcile copacilor. ODOBESCU, S. III 17. DLRLC
- Cu-o mînă acul ținea, Cu alta lacrimi ștergea, Iar din grai așa grăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171. DLRLC
- 2.1. Introduce ultimul element al unei enumerări. DLRLC
- Piua-i în căsoaia de alăture, fusele în oboroc sub pat, iar furca după horn. CREANGĂ, P. 5. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
ieri-noapteadverb
- 1. Cu o noapte înainte. dexonline
- Astă-noapte și ieri-noapte Mă strigă cu blînde șoapte Mîndra mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152. DLRLC
-