16 definiții pentru hidrocarbură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIDROCARBURĂ, hidrocarburi, s. f. Combinație chimică alcătuită din carbon și hidrogen. – Din fr. hydrocarbure.

HIDROCARBURĂ, hidrocarburi, s. f. Combinație chimică alcătuită din carbon și hidrogen. – Din fr. hydrocarbure.

hidrocarbu sf [At: IOANOVICI, TEH. 18 / Pl: ~ri / E: fr hydrocarbure] Combinație chimică alcătuită din carbon și hidrogen.

HIDROCARBURĂ, hidrocarburi, s. f. Combinație chimică între carbon și hidrogen. Benzina este un amestec de hidrocarburi.

HIDROCARBU s.f. Compus organic alcătuit din carbon și hidrogen. [< fr. hydrocarbure].

HIDROCARBU s. f. compus organic din carbon și hidrogen. (< fr. hydrocarbure)

HIDROCARBU ~i f. Compus organic, constituit din atomi de carbon și de hidrogen. [Sil. hi-dro-] /<fr. hydrocarbure

hidrocarbură f. orice corp format prin combinarea hidrogenului cu carbonul (ca benzina, naftalina, etc.): petrolul și parafina sunt amestecuri de hidrocarburi.

*idrocarbúră f., pl. ĭ (idro- și carbură). Chim. Corp constituit numaĭ din cărbune și idrogen. (Aceste corpurĭ îs foarte numeroase și servesc ca schelet tuturor celor-lalte corpurĭ organice formate pin substituirea oare-căror radicalĭ simpli saŭ compușĭ în locu idrogenuluĭ din molecula lor).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hidrocarbu (desp. hi-dro-) s. f., g.-d. art. hidrocarburii; pl. hidrocarburi

hidrocarbu (hi-dro-) s. f., g.-d. art. hidrocarburii; pl. hidrocarburi

hidrocarbu s. f. (sil. -dro-) → carbură

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HIDROCARBU s. (CHIM.) hidrocarbură acetilenică v. alchină; hidrocarbură aromatică v. arenă; hidrocarbură cicloparafinică v. ciclan; hidrocarbură olefinică v. alchenă; hidrocarbură parafinică v. alcan.

HIDROCARBU s. (CHIM.) hidrocarbură acetilenică = acetilenă, alchină; hidrocarbură cicloparafinică = ciclan, cicloalcan, cicloparafină, naftenă; hidrocarbură olefinică = alchenă, olefină; hidrocarbură parafinică = alcan, parafină.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HIDROCARBÚRI (< fr.) s. f. pl. (CHIM.) Compuși organici formați din carbon și hidrogen. După modul în care se leagă între ei atomii de carbon, se deosebesc următoarele tipuri: h. aciclice, saturate sau parafinice (alcani); h. aciclice, nesaturate, cu două duble legături (diene) sau cu mai multe duble legături (poliene); h. aciclice, nesaturate, cu o triplă legătură sau acetilenice (alchine); h. ciclice, saturate sau cicloparafinice (cicloalcani); h. aromatice (arene). Se găsesc în petrol și în gudroanele de la distilarea cărbunilor; se obțin și pe cale sintetică.

Intrare: hidrocarbură
hidrocarbură substantiv feminin
  • silabație: hi-dro- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hidrocarbu
  • hidrocarbura
plural
  • hidrocarburi
  • hidrocarburile
genitiv-dativ singular
  • hidrocarburi
  • hidrocarburii
plural
  • hidrocarburi
  • hidrocarburilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hidrocarbu, hidrocarburisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.