2 intrări
11 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (4)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HALOFITĂ, halofite, s. f., adj. (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate. – Din fr. halophyte.
HALOFITĂ, halofite, s. f., adj. (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate. – Din fr. halophyte.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
halofită sf [At: MDENC / Pl: ~te / E: fr halophyte] 1-2 sf, a (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HALOFITĂ adj., s.f. (Plantă) care crește pe solurile bogate în săruri; (la pl.) nume generic dat acestor plante. [Pl. -te. / < fr. halophyte, cf. gr. hals – sare, phyton – plantă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALOFITĂ adj., s. f. (plantă) care crește pe solurile bogate în săruri. (< fr. halophyte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HALOFIT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre plante) Care crește pe soluri sărate. /<fr. halophyte
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
halofită1 adj. f. (plantă ~), pl. halofite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
halofită2 s. f., g.-d. art. halofitei; pl. halofite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!halofită adj. f., s. f., pl. halofite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
halofită s. f., pl. halofite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
HALO-1 „sare, salinitate, sărat, marin”. ◊ gr. hals, halos „mare, sare” > fr. halo-, germ. id., engl. id. > rom. halo-. □ ~bionte (v. -biont), s. n. pl., 1. Organisme animale și vegetale adaptate exclusiv la apele și terenurile sărate. 2. Asociații de plante marine; ~biu (v. -biu), s. n., totalitatea organismelor vii care trăiesc în apa mărilor și oceanelor; ~cromie (v. -cromie), s. f., fenomen de închidere a culorii care apare la unii compuși organici, cînd aceștia se transformă în săruri; ~fil (v. -fil1), adj., (despre microorganisme) care se dezvoltă într-un mediu sărat; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (despre plante) care cresc pe solurile bogate în săruri; ~fob (v. -fob), adj., care evită solurile sărate; ~gen (v. -gen1), adj., s. m. pl., 1. adj., Care produce săruri. 2. s. m. pl., Denumire generică dată elementelor fluor, clor, brom, iod și astatiniu, care se pot combina cu metalele, dînd săruri; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a solurilor saline și alcaline; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a sărurilor; ~id (v. -id), adj., s. m., (sare) care rezultă din combinația unui halogen cu un metal; ~metru1 (v. -metru1), s. n., areometru pentru determinarea concentrației în săruri anorganice solubile a substanțelor zaharoase; ~morf (v. -morf), adj., (despre soluri) caracterizat prin acumularea sărurilor solubile; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., totalitatea modificărilor adaptative, ca rezultat al vieții unor organisme vegetale pe solurile sărate; ~xen (v. -xen), adj., (despre plante) capabil să trăiască în ape cu o anumită concentrație de săruri.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HALOFÍTĂ (< fr. {i}; {s} gr. hal- „sare” + phyton „plantă”) s. f., adj. (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate (ex. gărdurarița, sica).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
halofită, halofitesubstantiv feminin
- 1. (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- halophyte DEX '09 DEX '98 DN