7 definiții pentru gustător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GUSTĂTOR, -OARE, gustători, -oare, s. m. și f. Persoană care gustă ceva. – Gusta + suf. -ător.

gustător smi [At: H X, 548 / E: gustat + -(ă)tor] 1 (Pop) Luna august Si: gustar (1). 2 (Îrg) Luna septembrie Si: gustar (2).

GUSTĂTOR, -OARE, gustători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care gustă ceva. – Gusta + suf. -ător.

GUSTĂTOR, -OARE, gustători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care gustă ceva. La două-trei mese mai stăruiau gustători îndărătnici de vin. VORNIC, P. 153.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: gustător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gustător
  • gustătorul
  • gustătoru‑
plural
  • gustători
  • gustătorii
genitiv-dativ singular
  • gustător
  • gustătorului
plural
  • gustători
  • gustătorilor
vocativ singular
  • gustătorule
plural
  • gustătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gustător, gustătorisubstantiv masculin
gustătoare, gustătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care gustă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La două-trei mese mai stăruiau gustători îndărătnici de vin. VORNIC, P. 153. DLRLC
etimologie:
  • Gusta + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.