7 definiții pentru grumăjer
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRUMĂJER, grumăjere, s. n. (Rar) Parte a armurii care apăra gâtul. – Grumaz + suf. -ar.
GRUMĂJER, grumăjere, s. n. (Rar) Parte a armurii care apăra gâtul. – Grumaz + suf. -ar.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
grumăjer sn [At: ODOBESCU, S. I, 65/11 / Pl: ~e / E: grumaz + -er] (Pop; rar) Parte a armurii care apără gâtul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRUMĂJER, grumăjere, s. n. (Învechit) Parte a armurii care apără gîtul. La gît aveau grumăjer rotund de zale de fier și-n cap o țurcă flocoasă, adusă la o parte. ODOBESCU, S. A. 84.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grumăjer n. armură de gât: grumăjer rotund de zale de fier OD.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grumăjer (rar) s. n., pl. grumăjere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grumăjer (rar) s. n., pl. grumăjere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grumăjer s. n., pl. grumăjere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
grumăjer, grumăjeresubstantiv neutru
- 1. Parte a armurii care apăra gâtul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La gît aveau grumăjer rotund de zale de fier și-n cap o țurcă flocoasă, adusă la o parte. ODOBESCU, S. A. 84. DLRLC
-
etimologie:
- Grumaz + sufix -ar. DEX '98 DEX '09