2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRIMAT, -Ă, grimați, -te, adj. (Mai ales despre actori) Machiat. – V. grima.

GRIMAT, -Ă, grimați, -te, adj. (Mai ales despre actori) Machiat. – V. grima.

grimat2, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: grima] Machiat2.

grimat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: grima] Machiere.

GRIMAT, -Ă, grimați, -te, adj. (Despre actori) Machiat.

GRIMA, grimez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer.

GRIMA, grimez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer.

grima vtr [At: DN3 / Pzi: ~mez / E: fr grimer] 1-2 A (se) machia pentru seară. 3-4 (Pgn) A (se) machia.

GRIMA, grimez, vb. I. Refl. (Despre actori) Ase machia pentru a-și compune o fizionomie potrivită cu rolul de interpretat. ♦ Tranz. A machia pe un actor ajutîndu-l să-și compună o fizionomie conformă cu rolul interpretat.

GRIMA vb. I. tr., refl. A (se) machia pentru scenă. [< fr. grimer].

GRIMA vb. tr., refl. a (se) machia pentru scenă. (< fr. grimer)

A GRIMA ~ez tranz. (actori, fața lor) A da cu grimă (pentru a căpăta înfățișarea cerută de rol); a machia. /<fr. grimer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

grima (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. grimez, 3 grimea; conj. prez. 1 sg. să grimez, 3 să grimeze

grima (a ~) vb., ind. prez. 3 grimea

grima vb., ind. prez. 1 sg. grimez, 3 sg. și pl. grimea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRIMA vb. a (se) machia. (A ~ un actor.)

GRIMA vb. a (se) machia. (A ~ un actor.)

Intrare: grimat
grimat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grimat
  • grimatul
  • grimatu‑
  • grima
  • grimata
plural
  • grimați
  • grimații
  • grimate
  • grimatele
genitiv-dativ singular
  • grimat
  • grimatului
  • grimate
  • grimatei
plural
  • grimați
  • grimaților
  • grimate
  • grimatelor
vocativ singular
plural
Intrare: grima
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grima
  • grimare
  • grimat
  • grimatu‑
  • grimând
  • grimându‑
singular plural
  • grimea
  • grimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • grimez
(să)
  • grimez
  • grimam
  • grimai
  • grimasem
a II-a (tu)
  • grimezi
(să)
  • grimezi
  • grimai
  • grimași
  • grimaseși
a III-a (el, ea)
  • grimea
(să)
  • grimeze
  • grima
  • grimă
  • grimase
plural I (noi)
  • grimăm
(să)
  • grimăm
  • grimam
  • grimarăm
  • grimaserăm
  • grimasem
a II-a (voi)
  • grimați
(să)
  • grimați
  • grimați
  • grimarăți
  • grimaserăți
  • grimaseți
a III-a (ei, ele)
  • grimea
(să)
  • grimeze
  • grimau
  • grima
  • grimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grimat, grimaadjectiv

  • 1. (Mai ales despre actori) Machiat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: machiat
etimologie:
  • vezi grima DEX '98 DEX '09

grima, grimezverb

  • 1. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.