3 intrări
40 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (10)
- relaționale (4)
- specializate (4)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRANAT1, granați, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). – Et. nec.
GRANAT1, granați, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). – Et. nec.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GRANAT2, granate, s. n. Silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, întrebuințat ca piatră de șlefuit sau, în stare pură (de culoare roșie), ca piatră semiprețioasă. – Din germ. Granat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANAT2, granate, s. n. Silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, întrebuințat ca piatră de șlefuit sau, în stare pură (de culoare roșie), ca piatră semiprețioasă. – Din germ. Granat.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
granat1 sn [At: MARIAN, NU. 540 / V: gârn~, gren~, (2) gră~ / Pl: ~e / E: lat granatum] 1 (Pop) Rodie. 2 (Pop) Spilcuțe (Tanacetum balsamita). 3 Silicat natural de calciu, magneziu, fier, mangan, aluminiu sau crom, întrebuințat ca piatră de șlefuit sau, în stare pură (de culoare roșie) ca piatră semiprețioasă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
granat2 sm [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~ați / E: nct] Plantă aromatică erbacee cu flori albe și galbene Si: (pop) iarbă-amară, matricea, poala-Sfintei-Marii, tarhon (Chrysanthemum parthenium). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANAT, granate, s. n. Mineral cristalizat în sistemul cubic care se găsește în rocile eruptive, în șisturile cristaline și în unele roci sedimentare și metamorfice, întrebuințat ca piatră de șlefuit sau (în stare cristalină, mai pură, de culoare roșie) ca piatră prețioasă. Erau douăzeci și două bucăți, toate de aur, și multe din ele presărate și ticsite cu pietre scumpe de toate fețele, iar mai ales de granate. ODOBESCU, S. III 628.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANAT s.n. Mineral cristalizat, aflat în rocile eruptive și în unele roci sedimentare sau metamorfice, folosit ca piatră de șlefuit sau ca piatră prețioasă. [Pl. -te, (s.m.) -ți. / cf. germ. Granat, it. granato].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANAT s.m. Plantă erbacee aromatică cu flori albe și galbene; rodie. [Var. granată s.f. / < it. granato, cf. lat. granatum].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANAT1 s. n. silicat natural de calciu, fier, magneziu, aluminiu sau crom, cristalizat, de culoare roșie, din rocile eruptive, folosit ca piatră de șlefuit sau ca piatră prețioasă. (< germ. Granat)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GRANAT2 s. m. plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și flori albe sau galbene. (< lat. granatum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GRANAT1 ~e n. Silicat natural al diferitelor metale (fier, magneziu, mangan etc.), întrebuințat ca abraziv sau ca piatră semiprețioasă. /<germ. Granat
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRANAT2 ~ți m. Plantă erbacee aromată, având frunze lobate și flori albe sau galbene, dispuse în capitule. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
granat n. 1. piatră scumpă de coloare roșie; palat pardosit numai cu granaturi POP.; 2. plantă aromatică, crește prin tufișurile dela munți, uneori cultivată prin grădini (Pyrethrum parthenium). [Indirect din lat. GRANATUM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*granát m. (lat. granatum. V. grenat). Rodiŭ. Piretru, ĭarbă amară, mătrice saŭ poala sfinteĭ Mariĭ, o plantă din familia compuselor (pyréthrum [chrysánthemum saŭ tanacétum] parthénium), aromatică și înrudită cu tarhonu. (Capitulele eĭ uscate și pisate ucid insectele. Crește și pin Dobrogea). S. n., pl. e. Grenat (pl. urĭ). O stofă de fir și de bumbac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gârnat sn vz granat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grănat sn vz granat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grânaț sn vz grâneață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grâneață sf [At: I. IONESCU, C. 188/18 / V: ~naț[1] / Pl: ~eți / E: grâne + -eață] (Reg) 1 Ogor semănat. 2 Grâne. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grenat sn vz granat1 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANATĂ1 s.f. v. granat.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*grenát n., pl. e, saŭ m. (fr. grenat, lat. granatum, d. granum, grăunte). Min. O peatră prețioasă transparentă de un roș închis care se numește și carbúncul (V. rubin). Adj. fix. Roș ca grenatu: o rochie grenat. V. granat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
granat2 (silicat) s. n., pl. granate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
granat1 (plantă) s. m., pl. granați
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
granat1 (plantă) s. m., pl. granați
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
granat2 (silicat) s. n., pl. granate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
granat (mineral) s. n., pl. granate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
granat (bot. ) s. m., pl. granați
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
granat («piatră prețioasă»)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
granată (rodie) (rar) s. f., g.-d. art. granatei; pl. granate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
granată («rodie»)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
granată, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRANAT s. (BOT.; Chrysanthemum parthenium) spilcuță, (reg.) bumbișor, firicică, mătrice, mătricea, mătriță, mușețel, năsturei (pl.), părăluțe (pl.), piretru, roman, romaniță, smirnă, spiculețe (pl.), tarhon, vetricea, creasta-cocoșului, iarbă-amară, iarbă-creață, iarbă-mare, laba-gâștii, ochiul-boului, poala-Sfintei-Mării.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRANAT s. (BOT.; Chrysanthemum parthenium) spilcuță, (reg.) bumbișor, firicică, matrice, matricea, mătriță, mușețel, năsturei (pl.), părăluțe (pl.), piretru, roman, romaniță, smirnă, spiculețe (pl.), tarhon, vetricea, creasta-cocoșului, iarbă-amară, iarbă-creață, iarbă-mare, laba-gîștii, ochiul-boului, poala Sfintei-Mării.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRANAT DE BOEMIA s. v. pirop.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRANAT DE BOEMIA s. (MIN.) pirop.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
granat2, (granatir), s.m. – (bot.) Plantă erbacee aromatică (Chrysanthemum parthenium); grădiștea lui Cristos, creasta-cocoșului, iarbă-amară, mușețel de grădină. ♦ (med. pop.) Se folosește contra durerilor de cap și de urechi (Borza, 1968: 47): „Ș-on firuț de granatir; / Granatiru mohorât, / Să-ți pară popa urât” (Bârlea, 1924: 28; Ieud). – Et. nec. (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
granat1, (grănat), s.n. – 1. Salbă de mărgele pe care o poartă fetele sau nevestele la gât: „Are mândra un grănat, / Ce l-a țesut cu oftat” (Lexic reg.; Chioar). 2. Piatră semiprețioasă de culoare roșie. – Din germ. Granat (DEX); indirect din lat. granatum (Șăineanu, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
granat2, (granatir), s.m. – (bot.) Plantă erbacee aromatică (Chrysanthemum parthenium); grădiștea lui Cristos, creasta cocoșului, iarbă amară, mușețel de grădină. Se folosește în medicina populară contra durerilor de cap și de urechi (Borza 1968: 47): „Ș-on firuț de granatir; / Granatiru mohorât, / Să-ți pară popa urât” (Bârlea 1924: 28; Ieud). – Et. nec. (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
granat1, -e, (grănat), s.n. – 1. Salbă de mărgele pe care o poartă fetele sau nevestele la gât: „Are mândra un grănat, / Ce l-a țesut cu oftat” (Lexic reg.; Chioar). 2. Piatră semiprețioasă de culoare roșie. – Lat. granatum.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GRANÁT1 (< germ.) s. n. Silicat natural de calciu, fier, magneziu, mangan, aluminiu sau crom, sticlos, frecvent roșu-brun, galben, verde sau negru. Cele mai importante varietăți de g. sunt: almandinul, piropul, spessartinul, grossularul, andraditul, hessonitul și uwarowitul. Se formează în cadrul metamorfismului de contact prin acțiunea magmelor acide asupra rocilor carbonate. Se găsește în șisturile cristaline, în skarne și în aluviuni, fiind utilizat uneori ca abraziv sau ca piatră semiprețioasă.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GRANÁT2 (< lat. granatus) s. m. Plantă erbacee, aromatică, din familia compositelor, înaltă de 40-70 cm, cu frunze lobate și flori albe sau galbene dispuse în capitule (Chrysanthemum parthenium).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
granat, granatesubstantiv neutru
- 1. Silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, întrebuințat ca piatră de șlefuit sau, în stare pură (de culoare roșie), ca piatră semiprețioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Erau douăzeci și două bucăți, toate de aur, și multe din ele presărate și ticsite cu pietre scumpe de toate fețele, iar mai ales de granate. ODOBESCU, S. III 628. DLRLC
-
etimologie:
- Granat DEX '09 DEX '98 DN
granat, granațisubstantiv masculin granată, granatesubstantiv feminin
- 1. Plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). DEX '09 DEX '98 DNsinonime: rodie
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
- granatum DN