7 definiții pentru ginseng
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GINSENG s. m. Plantă din familia araliaceelor originară din China, folosită pentru proprietățile ei terapeutice deosebite; rădăcina-vieții (Panax). – Din fr., engl. ginseng.
GINSENG s. m. Plantă din familia araliaceelor originară din China, folosită pentru proprietățile ei terapeutice deosebite; rădăcina-vieții (Panax). – Din fr., engl. ginseng.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ginseng sm [At: DEX2 / E: fr, eg ginseng] 1 Plantă din familia araliaceelor originară din China, folosită pentru proprietățile ei terapeutice deosebite Si: rădăcina-vieții (Panax). 2 Întăritor preparat din ginseng (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GINSENG s. m. plantă din familia araliaceelor, originară din China, cu proprietăți terapeutice deosebite; rădăcina vieții. (< fr., engl. ginseng)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GINSENG [pr.: jenșen] m. Plantă originară din China, cu proprietăți terapeutice deosebite; rădăcina vieții. /<fr., engl. ginseng
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+ginseng s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GINSENG s. (BOT.; Panax) rădăcina-vieții.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Panax schin-seng Nees (syn. P. ginseng C. A. Mey). Specie care înflorește vara. Flori verzi-deschis dispuse în umbele simple, terminale. Frunze în verticil, palmat-compuse, cu 5 foliole ovat-alungite, fin-dublu-dentate. Pe partea superioară, nervuri cu peri albi. Plantă erbacee, perenă, 40-55 cm înălțime, cu rizom subțire, des, bifurcat. Fruct, bacă roșie-aprinsă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ginsengsubstantiv masculin
- 1. Plantă din familia araliaceelor originară din China, folosită pentru proprietățile ei terapeutice deosebite; rădăcina-vieții (Panax). DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- ginseng DEX '09 DEX '98 MDN '00